Nu ai cum să ții în zilele noastre un programator nefericit la birou! "Este absolut imposibil, va schimba job-ul a doua zi"

Un programator bun are 3 elemente esențiale în ADN-ul profesional: pasiunea, curiozitatea și dorința de a învăța. Prin urmare, dacă acesta nu se va simți provocat în fiecare zi la job și nu va avea posibilitatea să învețe lucruri noi, va pleca.

"Nu ai cum să ții în zilele noastre un programator nefericit la birou. Este absolut imposibil, va schimba job-ul a doua zi", spun Radu Enuca și Virgil Nastase, doi experți din cadrul ING Software Development Center.

Până unde merge pasiunea în cazul lui Radu?

Până la a învăța, de câte ori are ocazia, ceva nou, un limbaj de programare sau o tehnologie. El recunoaște că își foloseste concediile pentru a învăța câte un nou limbaj. În ultima vacanță, a învățat timp de 2 săptămâni pe plaja Haskell, un limbaj funcțional de programare.

Dezvoltarea de software a devenit o meserie foarte interesantă în zilele noastre, fiind atât provocatoare la nivel intelectual, cât și generoasă financiar. Față de acum 15-20 de ani, când avocații, contabilii și medicii erau aspirația oricărui părinte, programarea a devenit o meserie extrem de dorită, dar – spune Virgil – „sunt destui care fac meseria doar pentru bani”.

„Dacă o faci doar pentru bani, e puțin probabil să îți iasă. Ceea ce căutăm noi este pasiunea. Dacă găsești programatorul pasionat, cu siguranță poate să învețe orice”, subliniază Virgil.

Totuși, ține și de angajator să își mențină programatorii fericiți, pentru că atunci când apar deadline-uri și apar banii, mulți programatori s-ar putea să resimtă faptul că un proiect sau altul nu este suficient de interesant. Însă, companiile cu o filozofie sănătoasă își lasă programatorii să învețe tehnologii noi, să experimenteze diverse „playground-uri” și să încerce cele mai noi framework-uri.

„La ora actuală, programarea se face în orice, a ajuns în mașini, cât de curând o să avem roboți. Sunt multe zone în care poți să te dezvolți. Și în vacanță poți să studiezi ceva nou și apoi să îți schimbi job-ul”, spune Radu.

Există, desigur, și nișe în care foarte puțini programatori activează, însă cei care rămân devin, prin mecanismul cererii și ofertei, foarte căutăți. Dacă o companie lucrează cu o tehnologie mai veche sau aplicații de tip legacy, iar piața a migrat către alte limbaje și framework-uri noi, programatorii care știu aceste tehnologii mai vechi vor fi foarte căutați.

Până unde merge curiozitatea și dorința de învățare a lui Virgil?

Indiferent de vârstă, un programator poate învăța tehnologii și limbaje noi, fie pentru că are nevoie pentru a rămâne competitiv la locul de muncă, fie în timpul său liber pentru a se dezvolta personal.

La 41 de ani, după o viață de coding în limbaje precum Basic, Pascal, C++, Virgil a învățat Java și Angular. „Scriu cod din clasa a 10-a, dintr-o pasiune greu de înțeles. Am făcut ASE-ul, pentru că pe vremea aia era la modă să fii contabil, însă nu am ajuns niciodată. Am rămas în continuare cu calculatorul, deși părinții îmi spuneau să îmi fac și eu o meserie”, povestește Virgil despre începuturile vieții de programator.

Află mai multe pe site-ul wall-street.ro.

Citește și: 

Oamenii din spatele codului: o platformă despre și pentru programatorii talentați care vor sa crească România 

Polymer, o nouă provocare pentru coderi: poți face o aplicație completă din "piese de lego" cu mult mai puține linii de JavaScript 

Cât poate câștiga un programator în România. Cele mai căutate specializări



Citeste si