Operatorii români, în continuare nemulțumiți de proiectul Legii 5G: ce modificări cer

Proiectul de lege care vizează reglementarea rețelelor 5G a fost modificat după o dezbatere publică la care au participat atât reprezentanți ai industriei cât și specialiști în drept european, dar și simpli cetățeni. Cu toate acestea, modificările aduse sunt insuficiente, în opinia AOMR, iar principalele probleme inițiale ale proiectului de lege nu au fost remediate, iar asta poate aduce pierderi uriașe atât operatorilor cât și societății române. Proiectul de lege în forma actuală poate fi consultat aici. 

În scrisoarea transmisă pe data de 10 august către MTIC, reprezentanții AOMR susțin că ”întregul proiect de lege se concentrează pe identificarea producătorilor de echipamente eligibili, mai degrabă decât pe concentrarea asupra abordării și identificării riscurilor de securitate independente de producătorul de echipamente, abordare susținută la nivelul UE”. 

La nivelul Uniunii Europene criteriile de securitate sunt clar adunate sub forma 5G Toolbox, un set de instrumente care cuprinde măsuri de atenuare pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G. Astfel, statele membre ale Uniunii Europene au identificat riscurile și vulnerabilitățile la nivel național și au publicat o evaluare comună a riscurilor la nivelul UE. Proiectul de lege 5G propus de oficialii români nu este construit în jurul acestor instrumente și recomandări ale UE și se bazează, în continuare, pe un set de criterii politice, extrase din memorandumul SUA-România pe tema companiei Huawei. AOMR atrage atenția acestui fapt, menționând că ”proiectul de lege necesită o reevaluare structurală, cu integrarea măsurilor propuse în setul de instrumente UE 5G și adoptarea măsurilor legislative corespunzătoare”.

Proiectul de lege nu a fost modificat nici în sensul caracterului său retroactiv, însemnând că operatorii ar fi obligați să retragă echipamentele aflate deja în uz, în cazul în care avizul CSAT nu este obținut de producătorul respectivelor echipamente. Asta implică costuri uriașe pentru operatori. ”Operatorii se așteaptă la costuri considerabile pentru care sunt necesare de obicei previziuni și strategii bugetare pentru a contracara efectele potențiale. Într-o astfel de situație, proiectul trebuie să stabilească, de asemenea, cine va fi responsabil pentru acoperirea pagubelor financiare cauzate operatorilor în cauză”, se arată în scrisoarea AOMR. 

Un alt aspect important care nu a fost modificat în proiectul legii 5G după dezbaterea publică ține de mecanismele legale prin care deciziile pot sau nu să fie atacate. AOMR notează că ”proiectul de lege cu reglementează calea de urmat și termene în cazul în care producătorul nu obține, în perioada menționată, răspunsul de la CSAT pentru cererea sa de autorizare, creând potențialul unor interpretări contradictorii”.

”De asemenea, dorim să vă supunem atenției existența unei inadvertențe în foma publicată a Legii.  Astfel, se impune operatorilor obligația de a achiziționa echipamente, programe software,  tehnologii doar de la furnizori autorizați, imediat după intrarea în vigoare a Legii, în timp ce  primele autorizări nu vor fi emise mai devreme de 4 luni după acest moment. După acordarea  autorizațiilor, operatorii vor mai avea nevoie de o perioadă semnificativă de timp pentru  selectarea unui nou producător/furnizor, în cazul în care furnizorii cu care au deja încheiate  contracte nu obțin autorizarea. O perioadă lungă în care să nu se poată achiziționa echipamente,  programe software, tehnologii generează riscuri de continuitate a serviciilor și conduce la  întârzieri în dezvoltarea rețelelor și a noilor tehnologii”, se mai arată în ccomunicatul AOMR. 

Și reprezentanții Camereie de Comerți și Industrie România-China au transmis o scrisoare către MTIC și către premierul Ludovic Orban privind forma proiectului de lege 5G. 

În această scrisoare, reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie România-China atrag atenția asupra faptului că proiectul de lege a fost redactat fără a se efectua un studiu de fezabilitate și fără consultarea minuțioasă a tuturor părților afectate de o astfel de lege. 

”Lipsa unor studii de impact și/sau de fezabilitate în cadrul procedurii de elaborare a proiectului de  act normativ, deși, în raport de specificul obiectului reglementării această condiție era  indispensabilă iar actul administrativ prin care s-a inițiat procedura nu este motivat sub acest aspect  și este vădit contradictoriu în raport cu justificarea importanței elaborării proiectului de lege”, se arată în scrisoarea transmisă înaintea dezbaterii online pe tema proiectului de lege și prin care se solicita un termen mai lung pentru dezbaterea proiectului cu toate părțile implicate.

Dacă proiectul de lege va fi adoptat în forma actuală, companiile din China (Huawei și ZTE) ar putea fi interzise de pe lista furnizorilor de echipamente 5G. Asta ar duce la pierderi uriașe pentru țara noastră.

În România, Huawei activează din anul 2003. În prezent, compania are mai bine de 2.000 de angajați direcți și parteneriate strategice cu cei patru mari operatori de telecomunicații, susținând astfel dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații și stimulând totodată creșterea numărului de locuri de muncă. În total, Huawei a contribuit la susținerea a 6.320 de locuri de muncă în România, potrivit unor date din 2018.

În paralel, contribuțiile totale ale Huawei la PIB-ul României, în 2018, se ridică la 219 milioane de euro, potrivit unui raport al Oxfor Economics. Astfel, 124 de milioane de euro reprezintă contribuțiile directe ale companiei la economia României, 35 de milioane de euro sunt reprezentați de contribuțiile indirecte ale companiei, prin intermediul lanțului de aprovizionare și 60 de milioane de euro reprezintă contribuțiile induse de către Huawei, care se referă la beneficiile mai largi datorate plății salariilor, angajații companiei și ai furnizorilor reinvestind o parte din acești bani pe piața locală.

De asemenea, Huawei a plătit taxe în valoare de 53 de milioane de euro către statul român, în 2018, iar alte 31 de milioane de euro reprezintă taxe plătite prin intermediul lanțului de aprovizionare și prin achizițiile făcute de clienți ce au cumpărate produse Huawei. Valoarea taxelor plătite acoperă plata salariilor a 4.800 de profesori sau a 3.600 de cadre medicale, echivalent cu salariul mediu pentru fiecare dintre aceste profesii.

Restricționarea Huawei în România ar aduce o ”factură” de peste 9 miliarde de euro la nivelul economiei românești, fiind luat în calcul impactul negativ asupra costurilor operatorilor, iar cetățenii vor suporta aceste costuri, prețul abonamentelor fiind posbil să crească considerabil. De asemenea, studiul Oxford Economics mai arată că aproximativ 2,5 milioane de români vor avea acces întârziat la 5G, iar rețelele vor fi instabile în primii ani. România ar putea cădea din topurile țărilor cu cel mai bun internet, iar acest lucru ar putea avea impact și asupra investițiilor, dar și asupra competitivității companiilor locale la nivel european și global, iar raportul Oxford Economics mai arată că o concurență pe piața de 5G restricționată prin eliminarea unui jucător ar putea genera un impact economic negativ pe parcursul următorilor 15 ani.