Orașele sunt victimele pandemiei. Dar nu așa cum ne-am dorit

Astăzi aș vrea să discut, așa ca pe final de săptămână, de orașele noastre. În martie-mai 2020, în timpul lockdown-ului cauzat de pandemia de Covid-19 traficul a scăzut foarte mult. În puținele ocazii când aveam ocazia să merg atunci cu mașina era un oraș aproape idilic, dar puțin distopic. Trafic redus, mai ceva ca în weekend.

Articolul acesta a apărut în secțiunea „Nota redacției” din newsletter-ul start-up.ro de vineri, 25 martie. Puteți să vă abonați la newsletter aici.

Dar pandemia, deși nu a trecut, a devenit parte a vieții noastre și astăzi trăim cu ea. Ce putem vedea practic când vine vorba de mobilitatea în orașe? Dacă intri acum pe site-ul Apple dedicat mobilității urbane, unde poți vedea nivelul de aglomerație vei putea vedea că în momentul de față, martie 2022, nivelul traficului din București este cu 23% peste nivelul de referință normal și a ajuns peste nivelurile din ianuarie 2020. E drept că, din fericire, a crescut și numărul oamenilor care merg pe jos, cu peste 74%.

Dar ce ne arată datele acestea? Că orașele au revenit la normalul lor anormal. Că oamenii sunt din ce în ce mai mult în trafic și că circulă mai mult ca înainte de pandemie. Aș putea să spun, dar aceasta este o presupunere, că numărul oamenilor care folosesc transportul în comun chiar a scăzut, pentru că mulți, de teama pandemiei, au ales să stea în mașinile proprii decât să se ducă într-un autobuz aglomerat.

Înainte de pandemie discutam despre viitorul orașelor și despre cum trebuie să promovăm mobilitatea alternativă. Dar pare că acel „momentum” a dispărut. Că pandemia a eliminat speranțele pentru orașele noastre și ne-am întors fericiți în ambuteiaje. Petrecem și mai mult timp în trafic decât o făceam înainte de pandemie. Din acest motiv, aceasta e o altă victimă a ultimilor doi ani: viitorul orașelor.

România e pe locul 11 în clasamentul țărilor cu "industrie AI"

Avem nevoie cu rapiditate de soluții pentru orașele noastre. Bucureștiul e cel mai bun exemplu. Autoritățile au luat foarte puține măsuri în ultimii doi ani pentru a pregăti orașul. S-au făcut puține benzi dedicate transportului public. Nu mai zic de benzile speciale pentru biciclete sau trotinete. De asemenea, mai țineți minte când aveam un proiect pentru taxarea traficului în centru? A dispărut.

Orașul viitorului e unul conectat, dar e și unul în care respirăm. În pandemie discutam despre exodul oamenilor din oraș la sate, dar nu m-aș baza atât de mult pe acest trend. Pentru că au fost puțini cei care au făcut-o, iar mulți doar și-au luat și o variantă de locuință la țară, ceea ce e un lucru bun la nivel personal, fără îndoială.

Softlead colaborează cu BCR pentru a oferi 1.300 de soluții software afacerilor

Însă orașul are nevoie de soluții. Pentru că ne vom întoarce în el și vom sta în continuare în ambuteiaje. Și ne vom întreba de ce nu mai e ca pe vremea pandemiei? Avem nevoie de soluții de mobilitate promovate, avem nevoie de mijloace alternative de transport, de un transport în comun bine pus la punct și de tehnologie care să ne ajute. Din păcate interesul pare scăzut și din partea mediului privat, dar și din partea autorităților. Detest să mă plâng de autorități, dar adevărul este că Bucureștiul, cel puțin, este un oraș condus de fantome care nu se văd. Politici macro, care să producă schimbări pe termen lung, sunt prea curajoase pentru cei care ne conduc.

Așadar, mă întreb - încotro ne ducem cu orașele noastre?

Citeste si