"Orașele trebuie să-și adapteze prevederile la noile tehnologii disruptive"

Răzvan Rughiniș este profesor la Universitatea Politehnică din București și unul dintre artizanii programului de pre-accelerare Innovation Labs, care scoate untul din studenți și-i provoacă să facă primii pași în afaceri. Am vorbit cu el despre cum ar trebui să fie un oraș prietenos cu startup-urile.

Iată răspunsurile lui Răzvan la întrebările noastre despre cum pot colabora orașele cu startup-urile și ce așteptări are de la administrația locală, mai ales că acum urmează patru ani noi după alegerile locale de la începutul lunii.

Care sunt așteptările tale de la primărie? Ce ar trebui să facă pentru investitorii locali și pentru startup-uri?

Primăria este un actor direct interesat de ecosistemul antreprenorial. Startup-urile produc valoare economică mult mai rapid decât organizațiile mature, în medie, chiar ținând cont de riscul mai ridicat de eșec – putând să devină astfel o sursă semnificativă de venit pentru bugetul local. De asemenea, startup-urile oferă locuri de muncă și modele tinerilor în căutarea unor cariere independente și traiectorii de succes.

Așadar, Primăria ar putea deveni unul dintre participanții principali la ecosistemul antreprenorial – prin intervenții privind infrastructura, legislația locală și sprijinul financiar direct. Autoritățile locale pot crea centre de incubare, spații de lucru și colaborare pentru startup-uri în diferite stadii de evoluție – de la produse și servicii incipiente, pornite de tineri cu viziune și abilități tehnice excelente dar fără experiență de afaceri, până la firme cu intrare pe piață care caută să își consolideze poziția.

Cum arată un oraș startup friendly? Ai vreun exemplu de acest fel?

Raportul CITIE 2015 - City Initiatives for Technology, Innovation and Entrepreneurship menționează șase elemente principale de politică publică pentru orașele startup-friendly. În primul rând, este important să își adapteze reglementările la noile tehnologii care sunt adesea disruptive – precum Airbnb sau Uber. În al doilea rând, să lucreze cu startup-urile în contractele publice. În al treilea rând, să deschidă accesul la informațiile și datele publice. În al patrulea rând, să creeze oportunități reale de întâlnire între investitori și antreprenori. În al cincilea rând, să susțină conectivitatea WiFi gratuită în spațiul public și să sprijine în ansamblu îmbunătățirea infrastructurii de acces la Internet. Astfel de politici sunt foarte relevante și pentru marile orașe din România. Aș adăuga aici importanța unor parteneriate între autoritățile locale și organizațiile din ecosistemul antreprenorial - Universități, ONG-uri, finanțatori - pentru a semnala continuu tinerilor deschiderea către antreprenoriat și a-i stimula să încerce să creeze noi experiențe, comunități și tipuri de interacțiuni mediate de tehnologie.

Cum poate implica administrația locală tinerii, să zicem pe cei de la Politehnica, pentru a crește un ecosistem cu adevărat sănătos?

Prin parteneriat cu Universitățile și cu organizațiile neguvernamentale active în susținerea antreprenoriatului, și prin susținerea unor clustere axate pe tehnologia informației, Primăria poate organiza conferințe și evenimente de amploare ce poziționează brandul municipalității în strânsă legătură cu dezvoltarea prin tehnologie. Vizibilitatea tehnologiilor informației în spațiile și serviciile publice poate deveni astfel un simbol al efervescenței creative locale, atrăgând atât turiști cât și studenți și tineri antreprenori în zona tehnologiilor creativ-disruptive.