Povestea unui hackathon – cum te pregătești pentru un asemenea eveniment

Am discutat cu una dintre echipele de programatori din ING Software Development Center, proaspăt întoarsă din experiența ING 24HCoding.  Hackathon-ul internațional 24HCoding a fost organizat de ING până acum în Amsterdam, în 2015 a ajuns și în România, iar anul acesta a fost organizat în Polonia, la mijlocului lunii mai.

Ediția de anul acesta a avut 400 de participanți și 58 de echipe din 11 țări și a fost deschisă atât angajaților ING, cât și celor din afara companiei. Poți citi mai multe articole utile pe platforma Oamenii din Spatele Codului. 

Echipa de IT-iști din hub-ul de dezvoltare software a ING care a participat la 24HCodING este formată din 4 membri: Adrian Filipescu – Team Leader, Geantă Ioana- Jr. Java Developer, Claudiu Pislaru- Sr. Java Developer, Edward Popescu – Java Programmer. Noi am povestit azi cu Adrian, team leaderul echipei, despre ce a însemnat exact pentru ei experiența unui hackathon.

Cum ați ajuns să lucrați împreună? Ați mai lucrat în echipă și înainte?

Noi suntem o echipă formată acum aproximativ 1 an în ING Software Development Center și ne ocupăm de NSP (neo service platform security), mai exact de partea de autentificare sau autorizare pentru serviciul de internet banking din Belgia. Fiind parte dintr-o echipă recent formată, am privit hackathon-ul ca pe o ocazie de a exersa spiritul de echipă, lucrul contra-timp și mai ales să testăm cum reușim să ne organizăm in 24 ore pentru a ne îndeplini obiectivul și a reuși să prezentăm juriului o idee fezabilă.

Mare parte din echipă a mai participat la un hackathon organizat pentru angajații ING Software Development Center. Acolo însă ne-am axat mai mult pe execuție, deoarece tema ne-a fost dată de organizatori, nu a fost ideea noastră cea care trebuia implementată.

Cum vă pregătiți, ca echipă, pentru un hackathon?

Pentru început am avut multe discuții și brainstorming-uri până am găsit ideea cu care să participăm. În hackathon-ul ING, echipele înscriu mai întâi ideea și, daca sunt acceptați în concurs, în cele 24 de ore se ocupă de dezvoltarea ei.

Noi căutam o modalitate de utiliza tehnologia blockchain pentru a construi „banca viitorului”. Până în prezent tehnologiile de blockchain erau folosite pentru a scoate băncile ca intermediar din tranzacții, dar ideea noastră a fost să găsim o idee și o modalitate tehnică de a folosi blockchain reintroducând și băncile în acest proces.

Practic, ideea noastră a contat în a arăta că se poate folosi blockchain pentru o bancă, mai ales pentru a face tranzacții în zona de smart contracts (cumpărare/vânzare de bunuri).

Câtă pregătire prealabilă e necesară pentru un hackathon?

După ce am stabilit care e ideea cu care vom participa la hackathon, am început cu munca. Am studiat ce s-a mai facut până acum cu blockchain, ce idei și inițiative au mai fost, astfel încât să ne asigurăm că ideea noastră aduce într-adevăr în prim plan ceva nou și neutilizat până în prezent. Am început să ne documentăm legat de ce putem implementa în cele 24 de ore, de ce avem nevoie, cum ne-am putea împărți rolurile. Ideea după care ne ghidăm este ca la finalul celor 24 de ore ale hackathon-ului e necesar să putem livra ceva funcțional care să transmită potențialul ideii noastre.

Cum vă împărțiți munca în cele 24 de ore ale unui hackhaton?

Încercăm să privim hackathon-ul ca o zi de muncă mult mai lungă și intensă, astfel că sunt necesare și pauzele de masă și cele de somn, pentru ca fiecare membru al echipei să poată lucra la adevăratul lui potențial. Noi am reușit să dormim 3-4 ore fiecare în timpul hackathon-ului și asta credem că ne-a ajutat să fim productivi și să rezistăm cu brio până după momentul pitch-ului. În ziua hackathon-ului am trecut toate task-urile pe o listă, similar cu programarea unui sprint, și fiecare dintre noi s-a ocupat de partea lui.

Eu m-am ocupat de time management, am observat de la experiențele trecute și de la alți colegi că pentru a reuși să livrezi ceva la finalul celor 24 de ore trebuie să ai un responsabil de timp și de sarcini. Ne-a ajutat ca odată la câteva ore să observăm progresul pe care l-a făcut fiecare cu task-ul lui, ca apoi să ne reîmpărțim task-urile în funcție de cât timp mai aveam la dispoziție și unde simțea fiecare membru că poate ajuta în timpul rămas. Am putea spune că am lucrat după principiile Agile.

Care este/a fost cel mai dificil moment pentru voi de la hackathon?

Pentru noi cel mai dificil a fost să explicăm ideea noastră în 3 minute de prezentare și să o și reprezentăm vizual pentru ca juriul să înțeleagă care e de fapt impactul a ceea ce propunem noi. Ideea exactă și procesul sunt destul de greu de explicat în câteva minute și asta a fost pentru noi marea provocare.

Care sunt tehnologiile pe care le folosiți?

În echipa noastră din hub lucrăm cu Polymer, Java, Java Script etc.

Care sunt limbajele de programare care vă plac în mod special și de ce?

Cred că toate au ceva interesant. Credem că e important ca un programator să știe să folosească diverse programe și să aibă cunoștinte și de front end și de back end.

Ce limbaje de programare au șanse să se dezvolte puternic în viitor?

Dacă ne-ar întreba acum un programator la început de drum ce să studieze, cred că i-am spune că Java sigur nu va muri în următorii ani. Dar, pe de altă parte, suntem siguri că piața se va mai dezvolta destul de puternic și în zona de web component.