Recviem pentru Yahoo Messenger

Te rog citește cu atenție acest mesaj care a fost trimis de președintele Yahoo, Jay Russell. Îmi pare rău să vă anunț că Yahoo a ajuns la numărul maximum de persoane. Dacă vrei să păstrezi contul tău gratis trimite acest mesaj la toți din lista ta. Acum câteva zile, o parte din rândurile acestea au devenit, pentru prima oară, adevărate. Yahoo Messenger se închide. Odată cu el moare o generație de amintiri.

Știrea seacă spune așa: pe 5 august, Yahoo va închide pentru totdeauna vechea sa aplicație de Messenger. Deja download-urile nu mai sunt disponibile din surse oficiale, dar de pe 5 august utilizatorii, cei rămași, nu vor mai putea să se autentifice. Yahoo Messenger va continua, dar în forma sa modernă, de pe web și desktop, construită abia anul trecut.

De ce e importantă știrea asta? Pentru că Yahoo Messenger poate fi comparat cu avionul Concorde și nu aș exagera. Pentru vremurile sale era cu ani buni înaintea tuturor celorlalți. Avea caracteristici care au fost adoptate curând de alte produse. Yahoo Messenger în vechea sa formă nu moare pentru că era un produs prost sau pentru că a fost depășit de vreme, ci pentru că era poate un pic prea complicat pentru a mai fi folosit și pentru că a pierdut lupta de marketing.

Sal,cf?

Am descoperit Yahoo Messenger pe vremea școlii gimnaziale, înainte de Capacitate. Aveam deja unii colegi care foloseau calculatorul și internetul. Îmi luam jocurile de la un băiat care le vindea, piratate, de sub o canapea din apartamentul unde stătea cu părinții. În perioada aceea am descoperit sălile de jocuri.

Mă duceam la Iași, vizavi de Colegiul Național, într-o cămăruță mică, îmbibată cu mirosul acela de fum de țigară stătut, la ceea ce numeam "la babă". Baba era șefa sălii cu vreo opt calculatoare puse pe mese cu mușamale și plante verzui în geam. Aveam vreo doi colegi, parcă - Radu și Cosmin - care descoperiseră diamantul ăsta.

Dădeam 7.000 de lei pe oră și acolo am început să mă joc. Nu știam nimic despre computer. Am deschis Fifa 97 (cred) și un joc de raliuri. Băieții jucau Carmaggedon. Îmi petreceam zilele acolo. Apoi am trecut la o sală care avea console PlayStation 2, unde puteam juca fotbal unul cu celălalt. Internetul era încă departe. Dacă voiam să salvăm un joc, ne duceam la bar și-l rugam pe băiatul de acolo să ne salveze jocul pe memory card. Aveau puține, așa că doar cei mai buni puteau să facă asta. Noi, copiii fără talent, primeam rareori acest beneficiu.

Apoi a apărut internetul în școală. Iar la ora de informatică am făcut trei lucruri marcante pe care le țin minte și astăzi. Am descoperit site-ul Campofrio, care-l avea pe fotbalistul Adi Ilie ca endorser, am descoperit un joc cu motociclete care se dezasamblau din cauza traseului și mi-am făcut cont de Yahoo Messenger.

Say hello to suzukigsxr100. Trebuia ca cifra de la final să fie 1000, dar am greșit. Era numele unei motociclete. Ne-am dat add între noi, colegii, și toată ziua stăteam acolo. Dumnezeu știe ce vorbeam, am uitat, iar arhiva am pierdut-o de multă vreme.

Buzz!

Au trecut ani buni și eu foloseam în continuare Yahoo Messenger. M-a trecut prin liceu, unde cel mai însemnat moment a fost când diriginta ne-a rugat să-i dăm add. Astăzi poate părea un lucru natural, dar atunci era o apropiere pe care nu o mai cunoscusem. Când trebuia să-i zic ceva de o temă, deschideam fereastra și mă uitam ca prostul, minute în șir, scriind și stergând prima propoziție. Cum o saluți pe dirigă? Nu poți să-i zici "sal, cf?" și nici să folosești diacritice. Cine folosea diacritice pe Messenger?

Mi-am alternat timpul între Messenger și mIRC. Acolo au început primele iubiri, au trecut prin nopți nedormite și vorbite și tot acolo mi-am schimbat vocabularul. Am învățat să skriu asha si sa vb f preskurtat sh fara sens.

Încet, încet, Yahoo Messenger mi-a părăsit viața, aproape pe nesimțite. L-am folosit până acum un an, dar nu mai semăna. Am trecut de la mr_broody, ID-ul meu de pe Mess și mIRC, la vladandriescu, foarte oficial. Liceul s-a terminat, iar colegilor din acele vremuri le-am dat invisible. În facultate cu toții am trecut de la Yahoo Messenger la Facebook. Fără să ne dăm seama, acolo am început să vorbim pe chat. Ultima oară când am folosit Yahoo Messenger era la Adevărul, acolo unde ne trimiteam link-uri între noi și comunicam cu editorii paginii principale de web.

Yahoo Messenger a fost un program inovator

Ceea ce mă face să fiu trist că se va închide varianta clasică a Yahoo Messenger nu e pur și simplu programul. Nu-l mai folosesc și nici nu mai aveam de gând să o fac. M-am mutat pe Facebook Messenger și Slack. Nici măcar faptul că Yahoo Messenger a fost un martor al evoluției mele nu mă afectează foarte mult. Dar tehnic, programul acesta era cu adevărat inovator pentru acele vremuri. Vreau să vă conving.

În primul rând, Yahoo Messenger era un chat. Și funcționa bine. Dacă voiai, puteai să schimbi fontul și culorile cu care scrii. Adăugai prieteni în listă și îi organizai pe grupuri. Voi încerca să adun toate caracteristicile YM și ce se folosește astăzi pentru ele.

Status - a fost prima variantă a actualizărilor de pe Facebook de astăzi. Statusul putea spune atât de multe lucruri despre ce face o persoană. Unii vorbeau despre zilele lor proaste, alții spuneau că sunt singuri, unii puneau muzică sau citate.

View my Webcam - tot la status mai erau unii care-și puneau webcam-ul. Puteai să dai cerere ca să-l vezi și te uitai la persoana aceea. Puteai să și asculți ce spune. De obicei nu se întâmpla nimic acolo, dar vedeai doar fața. Practic, View my Webcam nu a fost folosit niciodată ca chat, ci doar în scop vizual. Astăzi, View my Webcam, pentru o audiență globală, e Facebook Live sau Periscope.

Videocalling/voicecalling - înainte de Skype sau Viber, am avut Yahoo Messenger. Eram atât de copii încât nu țin minte să fi folosit cu adevărat serios această funcție. În plus, eram foarte rușinos, iar scrisul mă ajuta mai mult. Dar pe Yahoo Messenger puteai să suni cu cameră, să faci conferințe și să telefonezi.

SMS - a apărut ieri o știre că vei putea trimite SMS-uri din Facebook Messenger. Pe Yahoo Messenger puteai face asta acum 15 ani. Evident, trebuia să plătești creditul, cum se întâmplă pe Skype astăzi și nu era conectat la telefon ca o aplicație, pentru că nu aveai astfel de funcționalități în acele vremuri.

Emoticoncert pe Yahoo Messenger

Emoji - a intrat și în dicționarul Oxford de curând. Lumea pare că a intrat într-o febră a emoji-ului. Snapchat, Facebook, WeChat, WhatsApp, toată lumea folosește emoji. The original ones, toate au fost la Yahoo Messenger în două forme. Emoticoanele ne ajutau pentru prima oară să părem amuzanți în fața fetelor. Mai aveam și varianta Audibles - emoticoane mai mari, desenate, care scoteau și sunete. Ele erau folosite când treceați la un nou nivel și vă permiteați glume. Curând, însă, numai "țăranii" mai foloseau audibles.

 

Social gaming - poți să te oprești aici dacă nu ai jucat vreodată biliard cu un prieten în fereastra de Yahoo Messenger. YM avea o selecție întreagă de jocuri pe care le puteai alege. De asemenea, puteai desena împreună cu un prieten prin Scribble (parcă așa se chema, nu?)

Social music - da, pare ciudat că folosesc termenul acesta, pentru că nu ne-am imaginat vreodată că asta făceam, dar Spotify, Zonga și alte produse de tipul acesta sunt evoluții naturale a nevoii noastre de a vedea ce ascultă alții, de a ne lăsa inspirați și de a influența. Pe Yahoo Messenger aveai două posibilități. În primul rând, Yahoo avea un radio. Pentru că nu aveam acces la foarte multă muzică (eu eram fraierul din cartier cu RDS, nu cu rețea de bloc, așa că download-ul dura enorm), descopeream lucruri pe radio-urile tematice ale Yahoo. Singurul impediment erau reclamele. A doua modalitate era integrarea Winamp cu Yahoo Messenger. Două programe la fel de moarte, dar esențiale copilăriei noastre. Un plugin putea să-ți pună pe statusul de la YM piesa pe care o ascultai în Winamp. Au mai fost niște neferciți care-și deschideau "XXX_buzedulci_fete.avi" în Winamp și de care se râdea apoi.

Social YouTubing - o adiție târzie la Yahoo Messenger a fost capacitatea de a urmări împreună un video de pe YouTube, care se deschidea într-un plugin special din cadrul ferestrei de chat.

Group chat - ce Slack? Pe Yahoo Messenger puteai crea grupuri și să vorbești cu mai mulți oameni deodată. Era unealtă de productivitate și colaborare în 2000! Dar Yahoo nu a fost văzut niciodată ca o unealtă de business, iar asta a ucis programul acesta: că nu a fost văzut ca nimic, la un moment. Nu puteai să-l folosești la muncă, dar parcă nici în viața personală nu-ți mai venea.

Photo sharing dezvoltat - în YM, în cadrul unei ferestre de chat, puteai face photo sharing într-un mod foarte avansat, pe vremea când mail-urile nu-ți permiteau să trimiți foarte mulți mega. YM avea o galerie foto elegantă și puteai împărtăși poze cu prietenii din vacanță, iar apoi le puteai salva în calculator.

Idle - mai ții minte ce era Idle? Mie mi s-a părut prima modalitate prin care intimitatea dispăruse. Idle le spunea oamenilor că nu ești la calculator, dar că ai lăsat messul deschis. Și începeau oamenii să-ți dea buzz, să te întrebe de ce nu răspunzi. Până când au apărut plugin-urile prin care puteai seta un Idle automat, ca să rămâi online, dar să pară că nu ești la calculator. Știu mulți oameni, inclusiv eu, care prin plugin-ul ăsta încercau să pară ocupați.

Be Back Later

Yahoo Messenger, programul care ne-a însoțit ca un câine credincios copilăria, va dispărea pe 5 august. Nu are nicio vină. Cei care l-au creat nu au știut să-l dezvolte și să-l vândă.

Pe Yahoo Messenger am spus primul te iubesc, acolo s-a despărțit prima oară o fată de mine în câteva cuvinte și tot acolo mă duceam atunci când părinții se certau, iar eu voiam să mă izolez. L-am folosit și l-am trădat, așa cum facem cu toate softurile care nu ne oferă ceea ce dorim. Chiar dacă a fost un animal de companie fidel, noi l-am abandonat.

Înainte de toate, YM a fost inovator și înaintea vremii sale. Astăzi împrumutăm din beneficiile sale în toate lucrurile pe care le facem. Atunci, în anii 2000, nu știam cât de norocoși suntem să putem vorbi cu prietenii indiferent de locul unde suntem în lumea asta.