REVIEW: Ghost of Tsushima - ultimul samurai, ultimul mare joc exclusiv PS4?

Abonează-te aici la canalul nostru de YouTube. Vezi în avanpremieră review-urile noastre publicate dimineața acolo și nu uita să-ți activezi notificările ca să fii anunțat.

Istoria mea cu Ghost of Tsushima începe acum vreo doi ani la E3 2018 în Los Angeles și am rămas uimit de ceea ce am văzut. Un joc extraordinar de atmosferic și cu un sistem de luptă cinematic. Este 2020 și jocul se lansează, a rămas la fel, a reușit să-și păstreze farmecul asupra mea? În mare parte da.

TLDR

Pentru că aceste review-uri la asemenea jocuri complexe precum Ghost of Tsushima sau The Last of Us Part II ajung să fie destul de lungi m-am gândit să inserez undeva la începutul textului un fel de TLDR, unde voi încerca să surprind esența jocului în două-trei propoziții.

Așadar: Ghost of Tsushima seamănă cu The Witcher 3 în termeni de explorare și fluiditatea luptelor, aduce puțin cu Dark Souls sau Sekiro în privința dificultății și a faptului că trebuie să fii atent la ceea ce fac adversarii și, bineînțeles, are elemente de la Assassin’s Creed. Ar trebui încercat de cei care iubesc jocurile action-adventure de tip open world.

După cum spuneam și în preview, Ghost of Tsushima spune povestea lui Jin Sakai, unul dintre samuraii care supraviețuiește luptei cu mongolii. Aceștia, conduși de Khotun Khan, vărul ficțional al lui Kublai Khan, invadează și pun mâna pe insula Tsushima.

Jin Sakai supraviețuiește luptei inițiale, apoi pornește într-o călătorie de-a lungul insulei pentru a-și ajuta semeni și pentru scăpa insula de mongoli. Primul pas este să-și elibereze unchiul din mâinile lui Khotun Khan, însă pentru asta are nevoie de ajutor și caută să recruteze oameni care pentru această misiune.

Jin Sakai a fost crescut de unchiul său în spiritul samuraiului și al onoarei, însă pentru a avea succes în misiunea sa de a elibera insula de mongoli trebuie să-și schimbe stilul de luptă, nu poate fi victorios împotriva unei armate de unul singur. Mongolii nu luptă respectând același principii și fac tot ce pot pentru a câștiga. Totuși, pentru el nu este atât de simplu deoarece a fost crescut cu anumite principii în minte - luptă dreaptă, directă, fără trucuri.

Contradicția asta dintre aceste două stiluri de luptă se simte încă de la început când întâlnești doi mongoli stând cu spatele la tine. Un NPC companion îți spune să-i ucizi în liniște, ceea ce mie (cel care a jucat atât de multe jocuri în care acest lucru se întâmplă) mi s-a părut foarte natural, dar Jin a zis imediat că nu e onorabil și a ieșit în fața lor și i-a provocat la duel.

Aici vedem și cum funcționează acele dueluri, însă despre asta puțin mai târziu. Rămânem la poveste ca să vă zic că este una clasică cu samurai, care, din păcate, nu a reușit să mă surprindă și are o structură cam repetitivă de-a lungul celor trei acte.

La nivel narativ, jocul este împărțit în trei: misiunile principale care avansează narațiunea, unele secundare care se întind pe mai multe capitole și au aceleași personaje, și cele secundare care apar peste tot de-a lungul insulei.  Vei avea foarte multe lucruri de făcut și eu am reușit să termin jocul în cam 40 de ore, însă mai aveam misiuni pe care nu le-am făcut, deci Ghost of Tsushima te poate duce la 50-60 de ore sau chiar mai mult dacă vrei să explorezi totul.

Din păcate, multe misiuni au aceeași rezolvare - ucide mongolii/bandiții. Sunt destul de puține misiuni care au o altfel de rezolvare. Înțeleg că acțiunea jocului e pe timp de război, dar mi-aș fi dorit și altfel de misiuni, de dragul varietății.

Într-un final, cred că povestea nu va reprezenta un punct principal pentru care ai dori să joci Ghost of Tsushima, ci mai degrabă gameplay-ul, explorarea lumii medievale japoneze, dar și satisfacerea fanteziei cu samurai.

Primul lucru care te lovește la acest titlu este grafica și atmosfera creată de studioul Sucker Punch. E absolut fantastică. Am testat Ghost of Tsushima pe PS4 pe un televizor 4K și am fost încântat de ce am văzut. Probabil ar fi arătat și mai bine dacă îl rulam pe un PS4 Pro (interesant este că dacă ai PS4 Pro poți alege prioritizarea aspectului grafic sau a numărului de FPS-uri). Spre deosebire de alte jocuri, unde mediul înconjurător este unul static, aici natura prinde viață și trăiește și respiră în fața ta. Frunzele cad din copaci, iarba se unduiește și vântul flutură hainele personajelor.

Mai mult, varietatea locațiilor este incredibilă și zici că nu ești pe o insulă, ci pe diferite planete. Avem zone cu copaci galbeni, roșii, zone cu iarba foarte înaltă, zone muntoase, plajă și teren arid. Și toate arată foarte bine. Mai ales că toate aceste scene sunt însoțite de o dinamică de zi-noapte și diferite scenarii de vreme (ploaie, furtună, soare etc) și fac ca experiența de joc să fie și mai bună.

Tot aici trebuie punctată și calitatea redării și diversitatea armurilor din joc. Atât Jin, cât și celălalte personaje din joc arată foarte bine, armurile sunt distincte și le poți schimba culorile în funcție de preferințele personale. La ce consider că ar mai fi mers lucrat nițel sunt așezările mongolilor de-a lungul insulei. Multe arată la fel și corturile sunt copy/paste. Puțin mai multă varietate pe zonele acestea nu ar fi stricat.

Tehnic jocul nu este la fel de impresionant ca The Last of Us Part II și am sesizat și mici bug-uri grafice (picioare care intră în scări etc), însă se folosesc foarte bine lumina volumetrică, reflexiile sau fumul și ceața. O mică problemă este și afișarea sângelui pe personaje, este evident fals și mi-a adus aminte de mica problemă pe care Dragon Age a avut-o la acest capitol. (personajele pline de sânge în cutscene-uri).

Înainte să trecem la gameplay trebuie să mai menționez că voice actingul este bun și că poți alege să-l joci în japoneză pentru o imersiune mai mare sau în engleză. Eu am combinat cele două stiluri și am rămas pe engleză pentru că nu trebuia să fiu tot timpul atent la subtitrări.

De asemenea, există un mod de joc alb-negru intitulat Kurosawa Mode (în onoarea regizorului Akira Kurosawa), iar fanii filmelor cu samurai pot juca astfel Ghost of Tsushima. Este un mod foarte draguț și mă bucur că au dedicat timp unui asemenea proiect. Totuși, este păcat să ratezi lumea frumos colorată a Tsushima.

Și acum să trecem în miezul jocului, adică gameplay-ul. Ghost of Tsushima este un action-adventure third person cu un sistem de luptă îndeajuns de simplu pentru a te atrage, dar destul de complex în a-l mânui cu măiestrie.

În primele ore de joc, sistemul de luptă mi-a adus aminte de cel implementat de FromSoftware în seria Dark Souls, unde trebuia să fii foarte atent la ce face adversarul și să lovești când este oportun.

Totuși, Ghost of Tsushima este mai iertător și nu te pedepsește ca Dark Souls, însă nici nu te lasă să te culci pe o ureche. Este un sistem care te lasă să simți că evoluezi, că devi un luptător mai bun, însă chiar și spre final dacă nu ești atent poți muri.

Ai două tipuri de atacuri - rapide și unele lente. Poți para anumite atacuri și te poți feri. Apoi mai ai patru tipuri de stance-uri (poziționări în luptă) care te ajută împotriva unor inamici - water împotriva celor cu scut, stone stance împotriva celor cu săbii și așa mai departe. Asta ca să contracareze cele patru mari tipuri de adversari - cei cu sabie, cu scut, cu suliță/halebardă și mongolii masivi.

Atacurile rapide sunt blocate în mod normal și adversarii trebuie bulversați cu atacuri lente/grele înainte de a folosi atacurile rapide. Adversarii au un sistem similar și poți bloca multe atacuri, însă pe unele nu și trebuie să te ferești.

Armele au un grad de letalitate destul de ridicat și, mai ales la început, trei lovituri de pot ucide. Deci nu poți să ataci încontinuu sperând să-ți ucizi adversarul înainte ca el să o facă, mai ales care are prieteni și de multe ori te încolțesc.

Există opțiunea de a provoca oponenții la duel și la o luptă cinematică în care poți ucide un adversar dintr-o singură lovitură. Este absolut fabulos, mai ales spre finalul jocului când vei putea tăia astfel cinci-șase adversari. Sistemul e simplu, începi prin a ține apăsat pe butonul triunghi și trebuie să-l eliberezi fix inainte ca adversarul să te lovească, astfel ai succes, apoi, următorii adversari vin spre tine și trebuie să-i ataci la fel, fix înainte de a te lovi, pentru a avea succes. O serie din asta te poate scăpa de câțiva inamici în câteva secunde.

Ca să facă acest mod mai dificil, Sucker Punch a introdus opțiunea ca adversarii să fenteze și să te păcălescă să ataci primul, ceea ce rezultă într-o lovitură de succes pentru oponent care te lasă aproape mort. Așa că astfel de atacuri pot fi cu două tăișuri. Poți să scapi de ei repede, dar poți și să fii învins ușor.

Totuși, mi-aș fi dorit ca Sucker Punch să pună mai mult accent pe efectul negativ al unei înfrângeri (fie în duel sau combat obișnuit). În acest moment, dacă ai fost ucis, jocul se reîncarcă de la cea mai apropiată salvare (autosave de obicei înaintea luptei) și nu pierzi bani, resurse și nici armura nu se strică. Practic, nu ești pedepsit deloc pentru înfrângere. Dacă făceau un sistem puțin mai usturător atunci era o tensiune și mai mare în lupte.

Dueluri sunt și luptele cu personajele importante (boși, dacă vrei) și sunt foarte cinematice, de la modul în care sunt prezentate, până la modul în care camera este amplasată în timpul luptei. Sunt lupte unu la unu, unde trebuie să distrugi garda inamicului înainte de a-l putea răni. Aceștia au atacuri speciale și sunt mai dificili de învins.

În rest, ai la dispoziție și atacuri de la distanță cu două tipuri de arcuri și diferite tipuri de săgeți. Pe partea de Ghost ai la dispoziție bombe, pocnitori, săgeți otrăvite, cuțite etc.

Ce mă bucur este că nu trebuie să alegi o cale de luptă, poți îmbina stilurile și nu trebuie să alegi ceva în detrimentul celuilalt. Poți să începi un atac ca Ghost și să asasinezi fără să fii văzut apoi să provoci pe cineva la duel. Sau invers. Totul este foarte fluid. Eu am ales să joc mai direct în stilul samurai deorece mi-a plăcut mai mult, însă am încercat să-mi fac treaba mai ușoară asasinând câți adversari am putut.

Dezvoltarea personajului se face prin atribuirea unor puncte pe care le dobândești pe măsură ce legenda ta crește. Aceste puncte pot fi investite în abilități de luptă directă ce se pretează mai bine stilului samurai sau în cele de ghost. La început este mai importantă distribuirea punctelor deoarece favorizează un stil în dauna celuilalt, însă de la mijlocul jocului ai îndeajuns de multe puncte să le investești peste tot.

Apropo de abilități, de-a lungul jocului înveți unele cu adevărat cool care atunci când le folosești consumă resolve (biluțele galbene din dreptul liniei de viață). Tot cu resolve te vindeci și pe acesta îl câștigi dacă reușești combinații de lovituri și când elimini inamici.

Pe partea de ghost mi-aș fi dorit un gameplay mai dificil pe stealth. De cele mai multe ori inamici sunt ușor de ucis și de multe ori i-am surprins uitându-se la un perete, doar ca să mă lase pe mine să-i asasinez.

De asemenea, dacă ai fost descoperit nu se întâmplă nimic grav (decât dacă misiunea cere să nu fii descoperit), dar aici pot să înțeleg ca să facă posibile ambele stiluri de joc. Și de multe ori nu intră în alertă toată așezarea, ci doar o parte. Deci cei care se așteaptă la un gameplay stealth mai complex de la Ghost of Tsushima vor trebuie să aștepte un update viitor.

Deci alegerea nu este dacă sau nu devii ghost, ci cât de repede vrei să o faci. Per total, sistemul de combat mi-a plăcut și nu m-a plictisit în cele 40 de ore pe care le-am petrecut pe insulă.

Harta din joc este împărțită și ea în trei (la fel ca și povestea) și este uriașă. Este plină cu misiuni, lucruri de descoperit și, din fericire, fiecare obiectiv pe care-l descoperi devine un punct de fast travel.

Un alt lucru foarte interesant este faptul că poți alege waypoint-uri pe hartă și drumul îți este indicat de vânt, printr-un swipe up pe zona sensibilă la atingere de pe controller. Este o metodă elegantă de a-ți indica direcția, dar și de a crește imersiunea. Apropo de asta, HUD-ul jocului dispare atunci când nu ești în combat, iar atunci când apare este unul minimal. De asemenea, atunci când te apropii de un obiectiv o pasăre aurie apare lângă tine și zboară în direcția unde trebuie să mergi.

În Ghost of Tsushima nu există crafting, dar există resurse pe care le aduni pentru a-ți îmbunătăți echipamentul. Astfel, mergi la anumiți meșteri și poți crește damage-ul Katanei sau gradul de protecție pe care ți-l oferă o armură.

Ai la dispoziție mai multe tipuri de armuri care-ți oferă diferite bonusuri - de exemplu o armură de samurai îți va oferi mai multă protecție și ceva mai mult resolve, însă una de ronin te va face mai ….Totuși, nu există un efect negativ al alegerii unei armuri, cum credeam inițial de la Sucker Punch. Dacă ai o armură grea te miști la fel de repede ca și cum ai avea una ușoară. Alegerea ei depinde de stilul de joc și de preferința vizuală.

Pe partea de arme, Jin Sakai folosește doar o katana pentru lupte și un cuțit pentru asasinări. Deci nu vei putea mânui alte arme, însă nu am văzut asta ca fiind o problemă. Luptele și animațiile cu katana sunt atât de bine făcute, încât nu am simțit nevoia pentru o altă armă.

Un alt element care contribuie la îmbunătățirea lui Jin sunt charm-urile pe care le primești în urma misiunilor și te pot ajuta să primești mai puțin damage, ca inamicii să te vadă mai greu etc. Sloturile pentru charm-uri le deblochezi prin vizitarea unor altare. Ce nu am înțeles este dacă acestea se adună deoarece am găsit mai multe la fel (5% damage, să zicem), dar nu știam dacă utilizarea mai multora avea un efect cumulat sau nu deoarece jocul nu-ți spune.

Ghost of Tsushima are un grad de personalizare destul de mare și-ți poți alege ce mască sau ce pălărie vrei pentru Jin deoarece acestea sunt pur estetice, la fel poți customiza felul în care calul arată, dar și poți schimba culoarea armurilor și a armelor.  Pentru un plus de integrare în atmosfera și cultura jocului, vizitarea unor anumite locuri pornește o secvență prin care Jin scrie haik-uri.

Pentru mine Ghost of Tsushima a început greu, Lupta cu mongolii de la început, care ar fi trebuit să fie epică, m-a lăsat rece, însă apoi am fost atras în joc de atmosferă și de grafică, iar combatul este fluid, satisfăcător și distractiv. Mi-aș fi dorit o poveste mai bună și cu personaje mai interesante.

Și ca să dau un răspuns la întrebarea de la început, da, Jin Sakai este ultimul mare samurai de pe insulă, iar Ghost of Tsushima este ultimul mare joc exclusiv PS4 ce ar trebui să fie încercat de fanii jocurilor action adventure. 

Puncte Pro

• Combat
• Grafica/atmosfera
• Duelurile
• Playtime lung

Puncte Contra

• Poveste previzibilă
• Stealth gameplay simplu

Ghost of Tsushima este disponibil exclusiv pe PS4 și poate fi cumpărat de aici.