REVIEW RayBan Meta Gen 2, după 6 luni: ce am învățat purtând ochelarii zilnic

RayBan Meta Gen 2 sunt ochelarii inteligenți de la Meta și în acest material îți povestesc experiența mea cu ei timp de 6 luni.

La CES, în Las Vegas, m-am dus să cumpăr Ray-Ban Meta Display, ochelarii cu ecran în lentilă, disponibili doar în State, doar cu programare. Mi-am făcut programare. M-am dus. Nu aveau pe stoc.

Mental, banii erau deja cheltuiți. Așa că am cumpărat Ray-Ban Meta Gen 2,  versiunea fără display și mai ieftină. De atunci au trecut 6 luni, i-am purtat aproape zilnic, și am tot amânat să fac acest video.

Motivul pentru care l-am amânat e simplu: cele 2 motive pentru care i-am cumpărat inițial au picat amândouă. Și totuși, încă îi port. Astăzi îți explic de ce.

Ce sunt ochelarii inteligenți și unde se situează Ray-Ban Meta

Ochelarii inteligenți sunt, pentru mulți din industrie,  Zuckerberg primul, următorul "moment iPhone". Există argumente solide pro și contra ideii că vor înlocui telefonul, dar dacă vreți fac un video separat despre asta. 

Eu sunt genul de om interesat de categoria asta, motiv pentru care i-am și cumpărat. Ray-Ban Meta Gen 2 sunt pe prima treaptă a evoluției ochelarilor inteligenți: difuzoare, microfoane, cameră, AI de bază. Treapta a doua sunt ochelarii cu display în lentilă: Meta Display, pe care nu am reușit să-i cumpăr, deoarece vin cu un plus de informație pentru purtător și aer SF. 

Treapta a treia, ipotetică încă, ar fi ochelari cu procesare proprie, independenți de telefon, cu display dual pentru realitate augmentată completă.

Ray-Ban Meta Gen 2 sunt cei mai de succes ochelari smart din categorie, deși nu sunt disponibili oficial în România, recent i-am văzut listați de anumite magazine și  pe eMAG, dar piața principală rămâne vestul Europei și SUA.

Motivul #1: crearea de conținut  și de ce a picat

Primul motiv pentru care i-am cumpărat a fost să creez conținut tech; filmări POV cu produse, gadgeturi, short form content. Camera filmează FHD sau 3K pe verticală, deci ideea avea sens pe hârtie.

În practică, funcționează bine doar afară, în soare puternic. La interior, chiar cu lumină artificială puternică, imaginea are zgomot vizibil. Iar afară, reflexiile pot face dificil pentru privitor să distingă clar ce ai filmat, mai ales cu un produs precum un smartphone.

Camera nu e centrată, trebuie să înclini capul ușor spre dreapta și în jos pentru cadru corect. E nenatural, și de multe ori am ratat încadrarea pentru că am uitat acest detaliu. Unghiul wide face produsele mici să pară minuscule, iar camera are focus fix la aproximativ 30 de centimetri, nu poți duce produsul mai aproape de camera din ochelari fără să pierzi din claritate.

Concluzia: ochelarii sunt buni pentru travel, POV, acțiune. Nu pentru conținut tech, care e exact ce voiam eu să fac cu ei.

Motivul #2: amintiri de familie și de ce a picat și acesta

Al doilea motiv a fost să capturez momente cu fiica mea fără să țin telefonul în mână. Funcționează excelent pentru asta. Am făcut mult mai multe poze și filmări decât aș fi făcut cu telefonul, iar bunicii au putut vedea exact ce am văzut eu în vacanță, din punctul meu de vedere. Chiar mi-au mărturisit că a fost ca și cum erau și ei acolo cu nepoata lor.

Apoi a apărut o știre care a schimbat tot: multe dintre pozele și filmările făcute cu ochelari Meta ajung la o companie din Africa care le analizează manual pentru a antrena AI-ul. Au ajuns acolo imagini din baie, de la bancomat, momente complet private.

Nu sunt eu neapărat un exponent al intimității pe internet. Până la urmă am ales să-mi fac o carieră în fața camerei și să mă expun, dar nu aș vrea să o pun si pe ea mai mult decât e necesar. 

Așa că al doilea motiv s-a dus, cum se spune, pe apa sâmbetei.

Subiectul intimității

Ochelarii au un LED care pâlpâie când filmezi sau fotografiezi, dar e discret și majoritatea oamenilor nu știu ce înseamnă, chiar dacă îl observă. Există metode de păcălire, stickere peste LED, sau ținut mâna în jur ca să creadă ochelarii că e întuneric.

Am aflat că există o comunitate întreagă, pick-up artiști, care filmează interacțiuni cu femei pe ascuns ca să îi "învețe" pe alții. Nu am folosit niciodată ochelarii așa, dar trebuie să știi că lumea reacționează cu suspiciune când află ce porți pe față. E un compromis real al categoriei, nu doar al acestui produs.

Audio și apeluri: surpriza pozitivă

Aici ochelarii surprind plăcut. Difuzoarele din ramă împing sunetul spre ureche: tu auzi clar, cei din jur aud doar dacă volumul e mare. Cele 4 microfoane prind vocea excelent; nimeni nu s-a plâns că nu mă aude, deși nu am testat în medii foarte zgomotoase ca metroul.

E liber și comod pentru apeluri sau Zoom, dar fii pregătit ca cei din jur să te privească ciudat, pentru că nu înțeleg cu cine vorbești fără căști vizibile.

Pentru muzică sunt decenți: fără bas puternic, iar la volum maxim sunetul devine subțire și cam deranjant. Dar au un avantaj unic: rămâi conștient de mediul din jur cât asculți muzică, ceea ce e plăcut la plimbare prin oraș.

Cel mai bun use-case practic: copilul doarme, tu vrei să te uiți la un film fără să-l deranjezi. Funcționează perfect. La metrou sunt slabi: zgomotul ambiental e prea mare.

AI: potențialul neexploatat

Meta AI pe ochelari poate, în teorie, să-ți spună vremea, să caute informații, să funcționeze ca ghid turistic descriind ce vezi, sau să te ajute cu rețete pe baza ingredientelor de pe masă. Ar putea fi extrem de util și pentru persoane cu deficiențe de vedere.

Problema: dacă ochelarii sunt asociați cu un cont Facebook din România, ca al meu, nu ai acces la AI. Poți doar să întrebi vremea și să comanzi poze sau filmări vocal. Restul — blocat geografic.

Experiența zilnică ca non-ochelarist și autonomie

Purtând ochelari zi de zi, am realizat ceva ce nu apreciam înainte: distanța constantă dintre tine și lume printr-o lentilă care trebuie ștearsă mereu. Lentilele de tranziție mi-au dat dureri de cap în prima săptămână  acum nicio problemă.

Lentilele de tranziție nu sunt magie. De multe ori se întunecă prea lent și devin clar tot prea lent. În unele perioade, de exemplu iarna devin clare mai greu pentru că sunt influențate și de temperatură și atunci nu mai vezi bine la interior precum stația de metrou, de exemplu,

Când conduci nu se întunecă repede sau prea mult deoarece parbrizul are un coating pentru eliminarea razelor UV și astfel nu mai ajung la ochelari să declanșeze închiderea Mi-am luat ochelarii cu lentile de tranziție ca să-i port și când stau la calculator și să nu fiu the douchebag cu ochelari de soare la interior. 

Ochelarii vin cu o autonomie de aproximativ 8 ore cu utilizare moderată, 2-3 ore dacă filmezi și fotografiezi intens. Se încarcă rapid, 50% în 20 de minute, și carcasa oferă încă 48 de ore. Cu utilizarea mea moderată, nu am rămas niciodată fără baterie exact când aveam nevoie.

Concluzie

Ray-Ban Meta Gen 2 sunt un companion pentru telefon, nu un înlocuitor. Nu sunt ceva de care ai nevoie obiectiv vorbind, sunt pentru cei pasionați de social media, conținut video sau pur și simplu cei care vor să facă poze fără să scoată telefonul.

În România rămân un gadget de entuziaști tech, nu de mass market. Dar văd un potențial uriaș pentru o categorie specifică: oamenii care poartă ochelari de vedere oricum. Pentru ei, upgrade-ul la o pereche care preia apeluri, filmează, fotografiază și oferă informații contextuale e aproape evident, cu condiția să aibă o pereche de rezervă de ochelari obișnuiți pentru când se încarcă ăștia smart.

Cele două motive pentru care i-am cumpărat eu au picat. Dar tot îi port. Mai ales acum pe timp de vară când oricum am nevoie de o pereche de ochelari. Mai ascult muzică afară, preiau apeluri și mai fac fotografii și filmări. 

Mai sunt și alți ochelari inteligenți pe care vreau să-i testez precum cei de la Rokid sau Even G2 Realities și în general sunt foarte curios să văd cum va evolua această categorie de gadgeturi. Tu ai purta o pereche de ochelari inteligenți? Lasă-mi părerea ta în comentarii.



Citeste si