REVIEW Xiaomi 13T Pro - un telefon gândit pentru fotografie

Datele de piață o spun destul de clar. Xiaomi e locul 3 în lume cu peste 11% market share, sub Samsung și Apple. Și da, în afară de Apple, mare parte din această cotă de piață vine dinspre dispozitive de buget. E o întrebare pe care mi-am pus-o când s-a lansat Xiaomi 13 T Pro - pentru cine este? Sunt oamenii dispuți să cheltuiască bani pe un asemenea flagship?

Xiaomi 13T Pro are câteva elemente care mi-au plăcut în mod special, dar sunt și lucruri care nu m-au impresionat atât de mult.

Xiaomi 13T Pro merge pe o linie de design tradițională deja, unde modulul camerei este elementul diferențiator. Pe față avem ecranul de 6,67 inci cu margini subțiri și o cameră punch hole mică de selfie. În față marginile nu sunt atât de rotunjite, partea inferioară fiind dreaptă, la fel și pe margine, unde găsim o finisare din aluminiu.

Pe spate terminalul sosește în două materiale, în funcție de preferințele fiecăruia. Ori ai piele vegană colorată, ori din sticlă, așa cum am avut eu. Eu am testat varianta cu sticlă neagră, una care arată frumos la prima vedere, dar care atrage foarte multe amprente dacă folosești telefonul fără vreo husă.

Modulul camerei e un trapez, cu două module principale evidențiate, logo-ul Leica și modulul mai mic.

Acum ce să zic, e vreun succes de design? Am mai zis, puține telefoane se pot evidenția altfel decât prin forma modulului camerei. Această variantă aleasă de Xiaomi cu trapezul este una sobră, care funcționează, dar care nu iese în evidență. Adevărul e că puține telefoane o mai pot face astăzi. Sticla mie mi-a plăcut, dar. pe măsură ce folosești se umple de amprente și de grăsime de pe degete.

Ce apreciez e că e un telefon la limita dintre a fi prea greu și prea ușor, la 200 de grame. Marginile au 8,5 milimetri, așadar nu vorbim de cel mai subțire telefon de pe piață, dar e unul care încape ușor în buzunar. E rezistent la apă și la praf, cu certificare IP68

În pachet vine și cu o husă de silicon, dar dacă găsești altele mai atrăgătoare, mai degrabă le recomand pe acelea. Altfel, siliconul peste o carcasă de sticlă e ca și cum ai pune folie ieftină pe geamurile unei mașini de lux.

Dar unul dintre lucrurile cu care se laudă Xiaomi 13T Pro și care mi-a plăcut la acest terminal este ecranul.

Telefonul vine cu un ecran de 6,67 de inci, destul de standard pentru zona de flagship cu Android. E un AMOLED cu o rată de refresh de 144 de Hz și HDR10+ care promite un gamut de culoare precis.

Vorbim de un ecran CrystalRes OLED, iar rezoluția e mare, de 1220 de pixeli pe 2712. Avem o rată de refresh de 144 de Hz, dar care poate fi setată automat în funcție de nevoi, touch sampling rate de 480 de Hz și ecranul e certificat HDR 10+ și Dolby Vision.

Luminozitatea maximă în soare poate fi de 1.200 de Hz, iar calitatea imaginii rămâne impecabilă chiar și atunci când soarele bate puternic în display. Altfel, în mod normal, telefonul trece de 490 de niți luminozitate.

Ecranul are 3 moduri de culoare - Vivid, Saturated și Original Color. Display-ul are un gamut de culoare DCI-P3, deci garantează redarea originală a culorilor. Eu am avut telefonul mereu pe Vivid, care e compromisul potrivit între Saturated și Original. În acest mod, culorile au fost destul de reci cât să-mi placă, nu sunt fan al modurilor saturate, dar redarea culorilor a fost fidelă realității. Conferă o experiență excelentă de vizualizare, atât când vorbim de YouTube, Netflix sau pur și simplu navigarea prin meniuri.

O experiență excelentă de vizionare pentru un terminal mobil și culori excelent redate. Dar telefonul vine și cu performanțe bune, care te ajută și la fotografiere și video, dar și în jocuri.

Telefonul este dotat cu un procesor MediaTek Dimensity 9200+, fiind primul gadget pe care-l văd pe piață cu acest procesor, care e vârful de gamă de la Mediatek. O alegere interesantă de la Xiaomi.

Varianta testată de mine are 512 GB de stocare și 12 GB de RAM, cantități generoase pentru oricine vrea să filmeze și să fotografieze, dar vrea să se și joace pe acest terminal.

Bateria are o capacitate de 5.000 de miliamperi, un pic mai mare decât la modelul 13 Pro prezentat mai devreme în acest an. Terminalul are Android 13 modificat cu interfața MIUI 14.0.11.

Telefonul are un încărcător de 120 de wați cu HyperCharge. Acesta încarcă terminalul în 25 de minute în testele noastre, dar atenție, HyperCharge se activează din setările Bateriei unde trebuie să bifezi Boost charging Speed. Pentru Boost Charging Xiaomi recomandă folosirea acestuia cu ecranul oprit și fără să folosești telefonul, ca să nu se supraîncălzească. Dacă nu alegi modul Boost încărcarea se face la 70 de wați. Per total, în modul Boost ajungi la aproape 70% în 15 minute, ceea ce e mai mult decât suficient. După 80% încărcarea devine mai lentă pentru optimizare. Dacă nu-ți pasă de viteză, poți să setezi din meniu să optimizezi încărcarea.

Autonomia este de aproximativ o zi dacă folosești rata de refresh variabilă și WiFi. Telefonul nu se încarcă wireless.

Dar ceea ce separă acest terminal de celelalte vine din camerele dispozitivului, optimizate alături de Leica. Și care pe alocuri mi-au plăcut foarte mult.

Modulul camerei are doi senzori de 50 de megapixeli, unul wide și unul telefoto, dar și un unghi ultrawide la 12 megapixeli. Camera de selfie este singulară și are 20 de megapixeli, fiind una wide cu f/2.2. Promisiunile Xiaomi sunt că prin colaborarea cu Leica au optimizat modurile camerei și au adăugat din software diferite metode de fotografiere. Le vom detalia.

În standard ai un zoom de 0.6, unul de 1 și unul de 2. Fotografiile pe timp de zi sunt clare, culorile redate sunt precise și există puțin zgomot în ele. Mi-a plăcut în mod special modul în care ies fotografiile în lumină scăzută. Nu avem un efect de luminozitate profundă ca în cazul iPhone-ului sau moduri mai artificiale, cum am văzut la Huawei în trecut, care sunt excelente pentru social media de altfel, ci o corectură discretă. Astfel, ai lumină, dar nu ca și cum s-ar aprinde un far în cameră. De asemenea, ai umbre mai bine conturate pe față, culori mai precis redate chiar și în lumină scăzută, o experiență care pentru mine, doar un amator în ale fotografiei, a fost mai plăcută. Parcă un pic mai dificilă decât la alte terminale, dar cu rezultate mai corecte.

Modul portret poate fi Default și folosit ca atare, rezultatele fiind excelente, cu un contur bine pronunțat al fețelor și părului, cu luminozitate mare asupra feței. Dar Leica a venit și cu alte 3 moduri pe care le-am văzut și pe Xiaomi 13 - Documentary, Swirly Bokeh și Soft Focus, care sunt echivalentele focalelor de 35, 50 și 90 de milimetri de pe obiectivele camerelor foto.

Personal am fost fanul modului Default și al celui Documentary. Modul Swirly Bokeh oferă un efect de blur circular, interesant pe alocuri și un zoom pronunțat, iar modul Soft Focus rămâne ciudat. E un zoom puternic și efectul creat poate fi descris drept unul lăptos care vrea să fie artistic, dar nu i-am găsit încă rostul. Deși e bine focalizat, oferă un efect de blurring care nu mă satisface.

Leica vine și cu filtre, iar cele mai interesante sunt fără departe cele alb-negru, rezultatele fiind cu adevărat artistice și precise. Chiar dacă ai numeroase filtre în telefoane, în rețelele sociale, se simte precizia Leica în optimizarea imaginilor alb-negru de acest tip.

Video poți filma până la 8K la 24 de cadre pe secunde sau 4K de la 24 la 30 la 60 de fps. Ai bokeh pentru video pentru portrete interesante, moduri de Beautify puțin cam intense, dar și filtrele Leica din cazul fotografiei. Stabilizarea este una bună. Am filmat cu telefonul pus în suport mergând pe un scuter prin Berlin și mișcarea naturală a drumului se simte discret, fără efecte de warping profunde. Nu e cel mai bun de pe piață la filmări, dar e în top.

În concluzie, camerele sunt printre cele mai interesante de pe piață. Funcționează și dacă scoți telefonul din buzunar și fotografiezi, dar și dacă îți dai un pic mai mult timp pentru artă. Culorile sunt mai aproape de cele naturale și e o cameră cu un pic mai mult efort decât una de la alte terminale, dar și cu rezultate interesante. Trebuie să încercați modurile alb-negru, fără îndoială. De asemenea, ai și două tonuri de culoare - Leica Natural și Leica Vibrant, care schimbă impactul asupra fotografiilor, dar eu recomand modul natural.

Xiaomi 13T Pro este un telefon care nu are cum să nu fie încadrat în categoria de flagship, deși stă în zona de preț relativ rezonabilă pentru aceste terminale. În momentul de față costă 4.250 de lei în varianta cu 512 GB de stocare și 12 GB de RAM. Costul e competitiv dacă te duci spre alte flagship-uri cum ar fi Samsung S23 Ultra sau gama de iPhone-uri. Dar comparația naturală e cu telefoane de la Motorola, OnePlus sau Vivo.

Motorola Edge 40 Pro e alternativă mai decentă la buget, înspre 3.700 de lei. În aceeași zonă de telefoane cu procesor Snapdragon 8 Gen 2 găsești și OnePlus 11. Dar ambele au 256 GB stocare, iar OnePlus e încă la 4.400 de lei.

Aproape fix pe fix este Vivo X90 Pro, care are generația anterioară a procesorului Mediatek Dimensity 9200+, adică 9200. Și acela e un telefon spectaculos la nivel de design, are o colaborare cu Zeiss pentru fotografie și filmare, dar costă 5.500 de lei astăzi, mai mult decât ar fi nevoie.

13T Pro e așadar un terminal competitiv. Are un preț mediu pentru capacitatea sa, nu are un design fabulos, dar la nivel de fotografie poate fi impresionant dacă îți dorești un pic mai mult decât clasicul selfie. Dacă la alte terminale de la Xiaomi am auzit discuții despre încălzire, acesta nu mi-a făcut probleme.

Concluzia mea personală este că Xiaomi 13T Pro este un terminal care e destinat celor pasionați de fotografie și filmări cu telefonul mobil. Are o stocare mare, colaborarea cu Leica are sens, dar nu sunt fanul designului său, deși acest lucru e subiectiv.

Dacă ești în căutare de flagship sub 1.000 de euro poate fi o variantă solidă din punctul meu de vedere, la competiție cu Motorola.