România în clasamentul AI din Europa Centrală și de Est: potențial mare, implementare lentă

• de ce România ocupă locul 7 din 11 în CEE AI Index 2026

• cum strategia națională AI 2024-2027 susține guvernanța și drepturile omului

• de ce internetul rapid și accesul la EuroHPC nu cresc automat adopția AI

• cât de redusă este adopția AI avansată în companiile românești, la 5,21%

• ce vulnerabilități are România la servicii publice digitale și specialiști AI

• cum ar putea HRIA să mobilizeze peste 64 de milioane de euro până în 2029

• ce măsuri sunt recomandate pentru România: sandbox AI, ghiduri cyber și achiziții publice

• de ce Estonia, Polonia și Lituania conduc la capitolul Environment

• cum AI Act poate avantaja statele cu instituții mature și implementare eficientă

• de ce diferențele dintre țările CEE țin mai mult de guvernanță decât de infrastructură

• ce oportunități apar pentru investitori într-o regiune încă subfinanțată

• cum CEE AI Index arată unde pregătirea pentru AI este reală și unde rămâne aspirațională

AI Chamber, în parteneriat cu The Recursive Media și cu sprijinul European Cloud, a lansat CEE AI Index 2026, primul index dedicat exclusiv măsurării gradului de pregătire strategică pentru inteligența artificială în țările din Europa Centrală și de Est.

România ocupă locul 7 din 11 state analizate. Deși dispune de una dintre cele mai solide baze de politici publice din regiune și de cea mai rapidă infrastructură de internet din CEE, mai puțin de una din 20 de companii românești utilizează în prezent soluții avansate de inteligență artificială. Clasamentul explică de ce.

România beneficiază de o strategie națională dedicată inteligenței artificiale, adoptată în 2024 și valabilă până în 2027, care corelează explicit dezvoltarea AI cu principiile drepturilor omului și cu cadrele de încredere pentru utilizarea tehnologiei. Este una dintre cele mai bine fundamentate abordări din regiune din perspectiva valorilor și guvernanței.

Totodată, România a obținut statutul de AI Factory în cadrul EuroHPC, ceea ce îi asigură acces la infrastructura europeană de calcul de înaltă performanță. Programul național de subvenționare HPC include și un apel dedicat IMM-urilor și startup-urilor, una dintre puținele inițiative regionale concepute special pentru actorii emergenți și nu exclusiv pentru instituțiile de cercetare consacrate. În plus, România conduce regiunea la capitolul viteză a internetului.

Clasamentul arată însă că aceste avantaje nu s-au transformat încă în activitate economică la scară largă. Rata de adopție a soluțiilor avansate de AI în mediul de business este de doar 5,21%, printre cele mai scăzute din regiune.

Cu un scor de 41,1 la capitolul „Environment”, România se situează pe locul 7 în clasament, iar discrepanța dintre infrastructura sa performantă și maturitatea mecanismelor de implementare reprezintă principala tensiune identificată de profilul său.

Următoarea etapă de dezvoltare indică direcții clare de intervenție: crearea unui sandbox de reglementare dedicat AI, elaborarea unor ghiduri mai clare privind securitatea cibernetică pentru sistemele AI și consolidarea mecanismelor de achiziții publice pentru tehnologii bazate pe inteligență artificială. În același timp, serviciile publice digitale destinate cetățenilor și companiilor se află la nivelul minim al clasamentului, iar numărul de specialiști AI raportat la populație este cel mai redus din întregul set de date analizat.

„Partea încurajatoare este că România a investit serios în stratul strategic: politici publice, infrastructură și parteneriate europene. Romanian Hub for Artificial Intelligence (HRIA) va mobiliza peste 64 de milioane de euro în perioada 2025–2029, una dintre cele mai consistente investiții publice în AI din regiune. Decalajul de adopție este real, însă există și un impuls semnificativ pentru reducerea lui”, declară Ana Marija Kostanic, redactor-șef al The Recursive Media.

Aceste vulnerabilități nu sunt permanente. Ele reprezintă exact tipul de diferențe pe care clasamentul a fost conceput să le evidențieze și indică domeniile în care investițiile și intervențiile de politică publică pot genera cel mai mare impact. Pentru actorii care intră devreme pe piață, combinația dintre un cadru solid de politici publice, infrastructură susținută de Uniunea Europeană și un nivel încă redus al concurenței poate reprezenta o oportunitate importantă. 

La nivel de guvernanță, Europa Centrală și de Est depășește deja media globală, potrivit Oxford Insights Government AI Readiness Index 2025, un reper independent care analizează 195 de state și este utilizat de UNESCO și G20. CEE AI Index aduce însă o perspectivă suplimentară: deși aproape toate țările din regiune dețin în prezent strategii naționale pentru AI, doar câteva au construit și capacitatea instituțională necesară pentru a le implementa eficient. Estonia, Polonia și Lituania conduc clasamentul la capitolul „Environment”, cu scoruri de 73, 65 și respectiv 64, reflectând o coordonare mai bună a politicilor publice, infrastructură digitală mai matură și o mai mare continuitate instituțională. La polul opus, Bulgaria și Croația obțin scoruri de 29 și 27, ceea ce evidențiază modul în care diferențele de maturitate instituțională se traduc direct în niveluri diferite de pregătire pentru AI.

Programele europene dedicate infrastructurii de calcul reduc treptat decalajele tehnologice dintre state, însă clasamentul arată că accesul la hardware nu mai este principalul factor diferențiator. În întreaga regiune, scorurile aferente mediului instituțional depășesc frecvent scorurile asociate resurselor disponibile. Infrastructura există, însă ecosistemele care să o valorifice sunt încă în formare. Diferența este făcută de capacitatea de guvernanță, disponibilitatea talentului, cultura investițională și abilitatea de a transforma intențiile strategice în rezultate concrete. Diferența de aproape două ori dintre Estonia (59) și Croația (32) reflectă exact aceste realități.

Datele sugerează că AI Act ar putea deveni un avantaj competitiv pentru țările care dispun deja de instituții mature și mecanisme eficiente de implementare. Estonia, Polonia și Cehia sunt mai bine poziționate pentru a transforma pregătirea de reglementare în încredere din partea companiilor și atractivitate investițională, în special pentru organizațiile care caută medii conforme pentru implementarea soluțiilor AI. Pentru statele care încă își dezvoltă capacitățile instituționale de bază, provocarea va fi dublă: accelerarea dezvoltării ecosistemelor locale și adaptarea la un cadru european de reglementare tot mai complex.

Europa Centrală și de Est reprezintă o singură regiune, dar nu o singură poveste. CEE AI Index evidențiază un set divers de avantaje competitive care, privite împreună, construiesc un argument solid pentru întreaga regiune. Nicio țară nu domină toate cele trei dimensiuni analizate. Estonia și Slovenia se remarcă prin intensitatea activității de cercetare și capacitatea STEM, Lituania accelerează rapid, iar Polonia demonstrează capacitate de scalare. Împreună, aceste puncte forte creează un profil regional mai puternic decât ar putea oferi individual oricare dintre piețe.

Ungaria a adoptat o strategie națională pentru perioada 2025–2030 și a desemnat un comisar guvernamental dedicat inteligenței artificiale, următoarea provocare fiind implementarea. Letonia, Slovacia, Bulgaria și Croația dispun, la rândul lor, de active relevante pentru dezvoltarea ecosistemelor AI, de la infrastructuri experimentale și stimulente fiscale până la capacitate tehnică și programe educaționale.

„Țările aflate în fruntea clasamentului funcționează deja la niveluri de adopție AI comparabile sau chiar superioare celor din Europa de Vest și beneficiază de cadre de guvernanță și condiții de talent care se compară favorabil cu economii mult mai mari. Cu toate acestea, fluxurile de investiții nu reflectă încă această realitate. Pentru cei care vor aloca resurse și capital în domeniul AI în Europa în următorii ani, diferența dintre ceea ce arată datele și ceea ce a făcut piața până acum reprezintă adevărata oportunitate”, afirmă Tomasz Snażyk.

CEE AI Index 2026 este lansat într-un moment în care suveranitatea tehnologică în domeniul inteligenței artificiale nu mai reprezintă un concept abstract. Pentru investitori și factori de decizie, clasamentul oferă o hartă detaliată a zonelor în care pregătirea pentru AI este deja operațională și a celor în care rămâne încă la nivel de aspirație.

„Europa Centrală și de Est găzduiește unele dintre cele mai puternice comunități de talente AI din Europa, însă decalajul investițional față de restul continentului rămâne semnificativ, atât în finanțarea publică, cât și în cea privată. Estonia, Lituania și Slovenia conduc clasamentul CEE AI Index, depășind țări de multe ori mai mari în ceea ce privește guvernanța digitală, talentul și infrastructura. Cu toate acestea, regiunea a început doar recent să fie inclusă în conversațiile unde se iau marile decizii europene privind investițiile în AI. Acest clasament aduce atât argumentele, cât și urgența care au lipsit până acum din aceste discuții”, spune Mark Boris Andrijanič.