Românii, îngrijorați de inflație. 30% și-au schimbat magazinul preferat

Studiul a urmărit trei teme (cum se simt consumatorii, ce observă aceștia și cum reacționează) și a înregistrat aproximativ 1.000 de respondenți, cu vârsta de peste 18 ani din toate categoriile de venituri.

Inflația a fost listată ca fiind una dintre primele trei surse de îngrijorare de peste 80% dintre respondenți și ca fiind preocuparea numărul unu de către două treimi dintre consumatori. Ca urmare, consumatorii își direcționează cheltuielile către bunuri esențiale și către retaileri precum discounterii, hipermarketurile și supermarketurile. 

"Consumatorii români iau măsuri pentru a-și proteja veniturile în fața incertitudinii crescânde, prioritizând achizițiile esențiale și alegând produse mai ieftine sau cu atenție mai mare față de raportul calitate-preț. Companiile care își fac timp să înțeleagă modul în care se comportă consumatorii vor putea să îi sprijine adecvat", spune Alexandru Filip, Managing Partner McKinsey&Company România.

Comparativ cu alte țări din Europa, doar britanicii sunt mai îngrijorați decât românii de creșterea prețurilor, inflația fiind cel mai important motiv de îngrijorare pentru 69% dintre britanici. Mai puțin îngrijorați de creșterea prețurilor sunt italienii (52%), spaniolii (53%), francezii și germanii (57%).

Surprinzător, cei mai îngrijorați români de efectele inflației sunt persoanele cu venituri mari și Baby Boomers (i.e., persoanele născute între 1946 și 1964) aceștia devenind mult mai conștienți de impactul total asupra bugetului personal și al familiei, dorind astfel să se protejeze de neprevăzut și să mențină un stil de viață sustenabil.

Dacă inflația este preocuparea principală, celelalte două îngrijorări majore ale românilor sunt invazia Ucrainei și accesibilitatea serviciilor medicale.

Cele mai îngrijorate persoane de atacurile din Ucraina sunt cele cu venituri mari și românii din generația Baby Boom (i.e., persoanele născute între 1946 și 1964), iar accesul la servicii medicale este un motiv de îngrijorare pentru persoanele cu venituri mici și generația Baby Boom.

Siguranța locului de muncă este un factor semnificativ de stres pentru Millennials (i.e., persoane născute între 1981 și 1996), iar schimbările climatice reprezintă o problemă importantă de îngrijorare pentru Generația Z  (i.e., persoane născute între 1997 și 2012, peste 18 ani), și pentru persoanele cu venituri ridicate.

Totodată, majoritatea respondenților se așteaptă ca prețurile produselor de bază să crească pe tot parcursul anului viitor.

Astfel, în ultimele 4-6 săptămâni, 80% dintre consumatorii români și-au schimbat comportamentul atunci când au cumpărat alimente și produse esențiale, de exemplu au ales produse de uz casnic mai ieftine sau marca proprie a retailerului. Românii au ales branduri mai ieftine sau de tip marcă proprie mai ales în ceea ce privește produsele de uz casnic (77%), gustările și dulciurile (71%), alimentele congelate (70%), lactatele și ouăle (67%)

În același timp, în ultimele 4-6 săptămâni, 30% dintre consumatori au schimbat magazinul de la care își fac cumpărăturile, nedistingându-se clar un format de retail câștigător. Cei care au făcut acest lucru au fost motivați de prețurile mai mici (35%) și de economii în ceea ce privește costurile cu benzina (18%). Aproximativ 22% dintre respondenți au spus că au luat această decizie pentru a obține un raport calitate-preț mai bun sau strict o calitate mai bună.

Consumatorii cumpără mai puțin din magazinele de proximitate și din cele specializate (cu prețuri mai mari), preferând supermarketurile, hipermarketurile și magazinele de tip discounter ca urmare a tendinței de a renunța la confort în favoarea prețului.

Magazinele de tip discount au cei mai fideli consumatori (doar 28% dintre clienți au făcut mai puține cumpărături), dar nu sunt încă destul de răspândite geografic - 28% dintre consumatori nu au cumpărat niciodată de la un discounter.

Cele mai afectate de noile comportamente de cumpărare par a fi magazinele alimentare specializate, 41% dintre clienți cumpărând mai puțin din cadrul acestora în ultimele 4-6 săptămâni.