Românii se vor antreprenori, dar le lipsesc banii și le este frică

Printre domeniile de activitate în care angajații doresc să devină antreprenori sunt: comerțul cu amănuntul (14%), HoReCa (11%), IT (7%) și comerțul online (6%). Freelancerii își doresc să facă trecerea către antreprenoriat în domeniile HoReCa (9%), media/marketing (9%), comerț cu amănuntul (8%), și IT (6%).

“Antreprenoriatul este o alegere care are capacitatea de a modela piața muncii și mediul de afaceri din România pe viitor, având în vedere potențialul care există în prezent. Iar studiul ING vine ca o validare a unui curent pe care îl simțim din ce în ce mai mult, unde oamenii și-au redescoperit pasiunile pe timp de pandemie și își fac curaj pentru a le da curs. Mai mult, studiul ne arată că suntem într-o direcție foarte bună cu proiectul pe care l-am lansat alături de Impact Hub încă de acum cinci ani: Startarium. Acolo, toți cei care doresc să facă trecerea către antreprenoriat au tot ce le trebuie pentru a porni pe acest drum, de la idee la scalare.”, spune Silvia Mihăilescu, Director Marketing, Comunicare și CSR, ING Bank România.

Angajații care vor să devină antreprenori se informează și verifică viabilitatea ideii de afacere pe care o au înainte de a investi timp și bani. 56% dintre ei declară că au studiat domeniul/industria în care și-ar dori să activeze, iar 40% au și pregătit un plan de afaceri. În ceea ce privește vârsta, cel mai mare procent de angajați care își doresc un business pe cont propriu se află în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 25 și 44 de ani.

În schimb, freelancerii studiază domeniul de interes din punctul de vedere al înțelegerii competiției și al aspectelor legislative (57%). 44% au întocmit un plan de afaceri, iar 29% au declarat că au urmat programe de mentorat, cursuri antreprenoriale și workshop-uri.

”Ne bucurăm că studiul acesta ne aduce oportunitatea de a face ceea ce predicăm și antreprenorilor din comunitate: să întrebăm, să testăm, să validăm și să punem cifre și dimensiuni în spatele insight-urilor din piață. Iar din comunitatea și consumul produselor digitale Startarium aveam deja numeroase semnale ale acestui trend în creștere. Ne asumăm atât din meritele popularizării antreprenoriatului ca opțiune sănătoasă pentru indivizi, economii și societăți deopotrivă, cât și din responsabilitatea de a-i susține mai departe cu know-how, resurse, sprijin, comunitate - pentru ca începuturile lor în antreprenoriat să fie cât mai sănătoase și constructive.”, a adăugat Adina Crețu, Director Programs & Entrepreneurial Growth Division la Impact Hub Bucharest.

Când vine vorba de angajați, 53% spun că principalul motiv pentru care nu vor să devină antreprenori este lipsa finanțelor. Alte argumente care stau la baza deciziei acestora sunt dificultatea de a conduce un business (34%) și securitatea oferită de job (27%). În schimb, printre principalele motive care îi încurajează să își deschidă o afacere se află dorința de a se întreține pe seama unui hobby sau a unei pasiuni (19%), oportunitatea de a învăța mai mult decât în poziția actuală de angajat (18%) și libertatea de a-și desfășura activitatea conform propriilor alegeri (17%).

Pentru freelanceri, motivele pentru începerea unui business sunt oportunitatea de a câștiga pe baza unui hobby sau a unei pasiuni (25%), libertatea de a-și desfășura munca conform propriilor dorințe (20%) și opțiunea de a fi beneficiari direcți ai activității prestate (15%).

Dezavantajele în luarea unei astfel de decizii sunt reprezentate de plata taxelor către stat (18%), asumarea unor riscuri mai mari (14) și fluctuația încasărilor (13%).

Totodată, frica de birocrație/legislație/autorități a fost nominalizată de 24% dintre angajați și de 33% dintre freelanceri. O necesitate menționată de ambele grupuri, în aceeași proporție de 57%, este reprezentată de un sistem simplificat/o platformă pentru tot ceea ce înseamnă taxe și probleme care țin de contabilitate. Alte lucruri pe care românii le consideră ca fiind de mare ajutor pentru pornirea în antreprenoriat sunt programele de finanțare (57% - angajați, 47% - freelanceri) și programele de mentorat (41% - angajați, 38% - freelanceri).

Când vine vorba de a deveni freelanceri, 56% dintre angajați sunt interesați. Pentru ei, freelancing-ul înseamnă un proces de învățare continuă, iar printre dezavantajele menționate se află fluctuația încasărilor (23%) și asumarea unor riscuri mai mari (16%). Însă odată ajuns freelancer, întoarcerea la rolul de angajat este mai dificilă, doar 37% dintre aceștia menționând că ar fi interesați să devină angajați.