Românii sunt cei mai interesați europeni să pună bani deoparte în 2023

Sărbătorile de iarnă au trecut și mulți dintre europeni au deja planurile financiare schițate pentru anul 2023, după un an marcat de inflație și impredictibilitate. Pe baza unui studiu realizat de Dynata în rândul a 8.032 de respondenți din opt țări europene, din care 1.000 de români, Revolut a încercat să afle ce tip de comportament vor adopta aceștia - prudent, echilibrat, riscant - într-un an care se anunță cel puțin la fel de complicat ca anteriorul.

Lecțiile pandemiei și ale instabilității financiare și crizei energetice din 2022 își fac efectul, iar comportamentul financiar al europenilor se anunță unul prudent, în următoarele 12 luni. În 2023, europenii par mai degrabă preocupați să își protejeze bunurile și proprietățile imobiliare, sănătatea sau chiar viața decât să investească în noi instrumente financiare sau să își crească nivelul de îndatorare prin împrumuturi și credite.

27% dintre respondenți intenționează să economisească, iar britanicii și românii sunt cei mai interesați să pună bani deoparte (36%), urmați de francezi (35%).

Reprezentanții ambelor genuri sunt la fel de interesați să facă economii (27%), în timp ce categoria de vârstă cea mai preocupată de economisire, la nivel european, este reprezentată de segmentul 18-24 de ani (33%).

În România, și bărbații și femeile manifestă un interes ridicat pentru economisire, depozitele de economii fiind pe primul loc în opțiunile lor privind instrumentele financiare luate în calcul în 2023, cu 35% dintre respondenți, în rândul femeilor, respectiv 36% dintre bărbați. În ceea ce privește topul pe regiuni al românilor orientați spre economisire, pe primul loc se află sud-estul țării (42%), urmat de București-Ilfov (39%) și sud-vestul țării, inclusiv Oltenia (38%).

Studiul Revolut și Dynata mai arată că vremurile bune ale creditului ipotecar par să fi apus. Acesta se dovedește a fi instrumentul financiar cel mai puțin luat în calcul în 2023 de europeni, inclusiv de români. Doar 3% dintre intervievați ar fi interesați de obținerea unui astfel de produs, cu cea mai scăzută intenție de cumpărare în Franța (0,6%) sau România (1%) și cea mai ridicată în Lituania sau Spania (5,4%).

Segmentul de vârstă 25-34 încă mai dă o șansă acestui instrument financiar (5,1%), la nivel european, aceeași categorie care înregistrează un procent superior mediei pieței și în România (1,50% față de 1%). Acest interes scăzut este întreținut atât de regimul proprietății, cât și de costul finanțării achiziției de locuințe. România este țara europeană cu cei mai mulți proprietari de locuințe (95%, în 2021, conform Eurostat), în timp ce Germania are cea mai scăzută rată de proprietari (49,5% față de 50,5% chiriași), media europeană fiind de 70% proprietari vs. 30% chiriași. 

Grija față de bunăstarea actuală și apetitul pentru risc

Europenii sunt mult mai preocupați în 2023 de protejarea averii prezente decât de sporirea acesteia prin investiții cu risc ridicat sau de satisfacerea unor nevoi. Asigurările se regăsesc în top trei instrumente financiare de adoptat în 2023, mai ales în piețele mai mature, în timp ce în piețele est-europene locul acestora este luat de instrumente mai riscante precum criptomonedele. De asemenea, 18% dintre respondenții europeni iau în calcul să țină mai degrabă banii în numerar, la îndemână, decât să îi plaseze în diverse instrumente financiar-bancare.

Patru din zece europeni intenționează să achiziționeze asigurări de casă și mașină în noul an. Asigurările de locuințe (18%) alături de asigurările auto (22%) sunt pe locurile doi, respectiv trei, în lista produselor financiare pentru care consumatorii se pregătesc să aloce fonduri, în 2023. În ceea ce privește finanțarea unor nevoi imediate, cardul de credit este, în continuare, cel mai atractiv produs pentru europeni (cu 13% dintre respondenți). Acest produs se bucură de o mare popularitate printre italieni (19%) și britanici (18%) și este preferat de Generația Z (17%, al treilea produs financiar ca intenție de cumpărare în 2023, după conturile de economisire - 33% și criptomonede 22%).

Dacă ne uităm la piața locală, vom vedea că femeile sunt mai degrabă adeptele unui comportament precaut și axat pe prevenție (17% optează pentru asigurările de casă și 16% pentru asigurările auto), în timp ce bărbații sunt mai atrași de risc. Asigurările auto (26%) și cardurile de credit (19%) sunt devansate de criptomonede (27%) în topul instrumentelor financiare avute în vedere de bărbații români, în 2023. Respondenții din nord-vestul țării și cei din categoria de vârstă 18-24 de ani sunt cei mai interesați de criptomonede, care se poziționează pe locul al doilea între instrumentele financiare incluse în planurile pentru 2023, cu 31%. De departe, românii, cu 21%, sunt europenii cu cea mai favorabilă atitudine față de criptomonede, în 2023, urmați de polonezi și italieni (11%). 

Deși domeniul s-a confruntat cu multe provocări anul trecut, tokenurile erau atractive printre respondenții europeni, la momentul realizării studiului, mai ales în rândurile tinerilor. 11% dintre respondenți s-au declarat interesați să investească în criptomonede în 2023, cu un entuziasm ridicat în rândul Generației Z și Mileniali (22% și, respectiv, 19% față de media europeană de 11%).

Experiența anului 2022 a arătat că educația și cunoștințele legate de aceste instrumente financiare sunt deosebit de importante, mai ales pentru consumatorii nou veniți în lumea criptomonedelor. Produse precum Learn & Earn, lansat de Revolut în vara anului trecut, au rolul de a întări acest mesaj de informare și creștere a conștientizării în legătură cu riscurile asociate unor investiții de tipul criptomonedelor. Aceste active sunt volatile, cu prețuri care fluctuează rapid, iar câștigurile pot fi impozitate. Criptomonedele nu sunt reglementate și fondurile nu sunt protejate. Revolut le recomandă întotdeauna clienților să analizeze contextul general și să ia decizia de a vinde sau cumpăra în funcție de circumstanțele personale și ținând cont de informațiile din surse independente.

Numerar vs. digital banking

Așa cum au arătat și alte studii derulate de Revolut anul trecut, românii se orientează tot mai mult spre o economie cashless. Astfel se explică și faptul că media la nivel național privind intenția de a deține numerar este inferioară celei europene - 13% dintre respondenți români iau în calcul să țină banii la saltea, față de 18% la nivel european. Cel mai mare procent al răspunsurilor favorabile acestui comportament se înregistrează în Germania (26%), iar cel mai mic în Regatul Unit (11%). La nivel european, femeile preferă economiile în cash mai mult ca bărbații (19% față de 17%), iar opțiunea „banilor ținuți la saltea” este, cum era previzibil, influențată de vârstă - procentul crește de la 15,6% (18-24 de ani) la aproape 20% (peste 45 de ani).

În România, diferența dintre cele două genuri în această privință este și mai mare (16% la femei față de 10% la bărbați), dar mediile sunt inferioare celor înregistrate în rândul consumatorilor europeni, pentru fiecare gen. Surprinzătoare este inversarea preferinței pentru numerar la segmentele de vârstă, unde, contrar trendului european, cei mai tineri (18-24 de ani) preferă să țină banii la saltea într-o proporție mai mare (18%) decât cei peste 55 de ani (11%). O explicație posibilă este aceea că segmentele mai mature de populație sunt mai preocupate de economisire și mai familiarizate cu produsele financiar-bancare sau cu instrumentele de investiții.

La nivel regional, românii din vestul țării sunt mai degrabă susținătorii banilor pe card sau la bancă, doar 8% indicând banii la saltea drept una dintre variantele de a-și gestiona fondurile în 2023. La polul opus se află, cu 14%, respondenții din nord-estul țării și Muntenia.



Citeste si