Schimbări în tehnologie la RBL Summit 2025: "AI-ul va crește producția și firmele vor avea nevoie de oameni"

Cea de-a XIII-a ediție a evenimentului Romanian Business Leaders (RBL) Summit 2025 a reunit lideri, antreprenori și profesioniști din toată țara, iar tema din acest an - Încredere în România - a adus în prim-plan nevoia de a regândi direcțiile de creștere într-un context economic, politic și tehnologic în continuă schimbare.

Panelul „Schimbări în tehnologie” a explorat transformările muncii în era digitală și în contextul proliferării Inteligenței Artificiale generative. S-a discutat despre modul în care platformele remodelează viitorul muncii, ce implicații au pentru piață, ce probleme de natură etică ridică și cum navigăm complexitatea algoritmilor care le guvernează. În paralel, s-a discutat despre frica și mitul înlocuirii oamenilor cu inteligența artificială la locurile de muncă și la implicațiile etice și sociale.

„Inteligența artificială este descrisă ca o tehnologie dematerializată. Se întâmplă „în cloud” sau în unele centre de date sau instituții, departe de noi. Însă, pentru ca aceste soluții de AI să fie livrate și pentru ca datele să fie stocate, avem nevoie de o infrastructură fizică. Iar asta este extrem de important,” a explicat Antonio Casilli, profesor la Institutul de Politehnică din Paris. 

„De exemplu, canalele de date care conectează diferite continente, și din nou, centrele de date. Unele dintre aceste centre de date se află chiar aici, în România, iar altele sunt răspândite în întreaga lume, dar într-un mod inegal, care nu este comun tuturor țărilor.” 

Pentru ca această infrastructură să fie susținută, Antonio a explicat că trebuie să ne punem întrebări legate de ce fel de energie este necesară pentru a alimenta toate aceste centre de date și ce fel de resurse minerale sunt necesare pentru a construi aceste centre.

„Aici devine situația inconfortabilă, pentru că descoperim că AI-ul, în foarte multe cazuri, înseamnă exploatarea de resurse precum litiul, cobaltul, nichelul. Iar infrastructura viitoare a AI-ului este un punct foarte important, deoarece poate deveni din nou periculoasă și instabilă foarte curând din cauza utilizării acestor resurse.”

Cu toate aceste detalii în minte, ce altceva ne mai trebuie pentru a dezvolta AI-ul? Ei bine, profesorul ne dă un răspuns simplu: avem nevoie de date. Când vorbim despre AI, trebuie să realizăm că a avut loc o schimbare fundamentală în modul în care sunt produse tehnologiile. A existat o vreme în care software-ul însemna reguli, unde orice soluție software se baza pe stabilirea unor reguli pe care software-ul să le urmeze, spune acesta.

Acum situația s-a schimbat. Odată cu valurile inițiale de soluții algoritmice, big data și, mai recent, AI generativ, noile tehnologii nu se mai bazează doar pe reguli, ci și pe date.

Practic, ceea ce se întâmplă acum este că trebuie să „înveți” modelul sau mașina să facă ceea ce promite că poate face. Așadar, dacă mașina ta recunoaște pisici de câini, sau poate conduce o mașină, sau generează text, trebuie să îi oferi suficiente exemple pentru ca aceasta să învețe. 

„Asta înseamnă că ai nevoie de date de calitate, și acesta este un punct critic. Este o provocare pentru orice industrie care dorește nu doar să dezvolte propriul AI, ci și să utilizeze Ai-uri existente.”

Întrebat dacă există un viitor unde oamenii își vor pierde locurile de muncă în schimbul inteligenței artificiale, Antonio Casilli crede că nu avem motive de îngrijorare. El revine la idee de baze de date și cum acestea nu vor înlocui omul, ci îi vor oferi locuri de muncă diferite. 

Un exemplu pe care l-a dat a fost cel al unei instituții publice care, la un anumit nivel, se ocupă de pompieri, instalații sanitare sau administrarea străzilor. Ce pot pune instituțiile în aceste baze de date? Uneori sunt poze, alteori sunt PDF-uri, uneori sunt tabele, iar munca noastră devine să normalizăm, să standardizăm toate aceste date pentru ca ele să poată fi folosite eficient de către mașini.

„Ce înseamnă asta? Înseamnă că, pentru ca aceste date să funcționeze, este nevoie de multă muncă de adnotare, și ne întoarcem la aceeași situație: avem nevoie de mai mulți lucrători, nu mai puțini. Deci, dacă mergem pe această linie, înseamnă asta că de fapt roboții nu ne vor fura locurile de muncă.”

Așteptăm ca automatizarea completă să se întâmple, dar ea nu vine niciodată. De ce? 

„Explicația vine de la un economist de la MIT, David Autor, în urmă cu vreo 10 ani. El a susținut că, cu cât introducem mai multă automatizare, cu atât crește productivitatea și, prin urmare, companiile vor crește producția. Ceea ce înseamnă că, paradoxal, vei avea nevoie de mai mulți oameni, nu mai puțini. Automatizarea completă nu există.”

Pe lângă asta, Antonio a mai adăuga faptul că AI-ul creează noi modele de afaceri, în care poți face lucruri care înainte erau imposibile sau nefezabile. Și, din nou, apare cerere mai mare de forță de muncă. 

Secțiunea „Antreprenori” de pe start-up.ro este susținută de ING Bank, partener de dezvoltare pentru afacerile din România.

Într-un context dinamic și încă incert, ING sprijină business-urile locale prin banking online și simplu. Banca le oferă antreprenorilor curajoși soluții de finanțare personalizate pentru a-și transforma viziunea în realitate.