Sfinx Camper: trecerea de la vehicule de luptă la autorulote

Sfinx Camper & Conversion a pornit inițial în 2012, dar cu un alt obiect de activitate. Laurențiu s-a alăturat echipei în 2016 și a încercat să pună din experiența lui militară în producție. Astăzi realizează autorulote pentru familii, food truck-uri și alte tipuri de vehicule care pot fi folosite de către persoane fizice sau de către afaceri.

„Am absolvit Institutul Militar de Transmisiuni Decebal de la Sibiu și am activat ca 4 ani ca ofițer de transmisiuni în cadrul Ministerului Apărării. Și 10 ani am lucrat în industria de apărare ca manager de proiect, în special în amenajări de vehicule de luptă și puncte de comandă pe vehicule”, povestește Laurențiu Simion.

Ar fi vrut să facă asta mereu. În 2011 a trecut în IT ca manager de proiect, dar a rămas cu gândul la conversiile de mașini. Așa că în 2016, după ce soția sa a născut și s-au mutat la Brașov, a accesat fonduri europene și a deschis atelierul de conversii de vehicule. Așa s-a născut Sfinx Camper, iar rezultatele de după 6 ani arată spectaculos, fiind unele dintre cele mai interesante vehicule personale și comerciale de pe piață.

În momentul de față Sfinx realizează autorulote, autoateliere (dube dotate pentru servicii rapide, cum ar fi vulcanizarea mobilă), food truck-uri, rulote comerciale, dar și vehicule de expediție.

Astăzi pare că mulți dintre români ar fi pasionați de rulote și de mersul cu acestea. În 2016 era doar un trend crescător, dar Laurențiu a simțit că trebuie să intre în această piață.

„Din păcate piața nu era pregătită și am început să realizez rulote comerciale și food truck-uri. Am realizat peste 40 de proiecte, începând cu clienți de pe OLX, apoi am realizat mobilă la comandă, mobilier pentru spații comerciale în mall-uri și mobilier rezidențial”, spune Laurențiu procesul prin care Sfinx a ajuns unde este astăzi.

Și când afacerea lor începea să crească, business-ul a suferit căderea din pandemie, când nu au mai avut nicio comandă timp de 3 luni. Dar a fost un moment important, pentru că au schimbat gama de produse de la rulote comerciale la autorulote.

„Am intuit că oamenii vor dori să petreacă mai mult timp în natură după pandemie și că vor dori să călătorească. În cei doi ani de pandemie populația a reflectat la faptul că viața este scurtă și se poate întâmpla orice, așa că mai bine Carpe Diem”, explică Laurențiu Simion.

Și a intuit bine. La 3 luni după începerea pandemiei, odată ce oamenii s-au mai dumirit, a crescut exponențial cererea pentru autorulote și vehicule de expediție. Iar astăzi lista de așteptare e lungă până în februarie-martie 2023. Iar un lucru de lăudat e că Sfinx a început să colaboreze și cu alte firme din România care realizează, de exemplu, containerele pentru vehiculele de expediție.

„Piața din România în industria de caravaning reflectă situația economică a țării. Putere de cumpărare scăzută, cerințe ridicate la calitate și dotări, dar bugete limitate. E o industrie la început, clienții nu cunosc prețurile produselor și nu înțeleg încă efortul de transformare a unui vehicul în autorulotă”, spune Laurențiu.

Astfel, crede el, românii vor astfel de vehicule transformate, dar încă nu realizează cât de mare trebuie să fie bugetul pentru un asemenea proiect.

Provocările au fost multiple. Menționează cât de dificil e să găsești oamenii potriviți pentru a realiza proiecte ambițioase.

„Ca antreprenor trebuie să fii perseverent, să-ți stabilești obiective pe termen mediu și lung, să le urmărești și să gândești la nivel mare, să dezvolți business-ul, să diversifici produsele și să fii credibil și serios”, explică Laurențiu Simion.

Sfinx realizează aproximativ 20 de transformări pe an. Laurențiu spune că depinde și de complexitatea procesului. Ar putea să facă 20 de autorulote sau 6 vehicule de expediție. 50% din clienții lor sunt din Spania, Elveția, Germania, Luxemburg sau Franța.

Și pentru că mai devreme discutam despre buget și așteptările asupra acestuia, am vrut să aflu și la ce să se aștepte românii.

Laurențiu explică faptul că pentru transformarea în rulotă a unei mașini ca Dacia Dokker sau VW Caddy, prețurile pot începe de la 7.000 înspre 10.000 de euro. Pentru VW Transporter sau Mercedes Vito încep de la 15.000 de euro, iar pentru Fiat Ducato, Mercedes Sprinter sau VW Crafter de la 20.000 de euro, în funcție de numărul de locuri, tipul izolației, complexitatea sistemului electric. Se poate ajunge și la 60.000 de euro doar conversia pentru proiectele complexe.

„Cel mai complex proiect a fost un autobuz Neoplan cu etaj. A fost amenajat în autorulotă cu 14 locuri de dormit, dintre care 2 paturi matrimoniale. Are 2 băi, una cu cadă. Sistemul electric a fost destul de complex, incluzând și un grup electrogen pe gaz. Vehiculul este total independent pentru perioade lungi de timp. Are rezervare de apă curată de 1.000 de litri, rezervor de apă gri de 300 de litri. Acum este în Canada, în drum spre Alaska”, spune cu mândrie Laurențiu.

Creatorul rulotelor Sfinx spune că la vehicule de expediție, doar conversia începe de la 50.000 de euro, la care se adaugă și un container de 25.000 de euro. „Avem în lucru vehicule de expediție pe camioane noi care ajung cu tot cu vehicul la peste 120 - 150.000 de euro”, explică Simion.

Un asemenea proces durează aproximativ 3 luni la autorulotele complexe, la care se adaugă o lună sau două pentru obținerea omologării RAR.

Totul începe când clientul furnizează cerințele preliminare - când și unde va utiliza rulota, altitudinea la care va merge. În funcție de acest lucru alege izolația, încălzitoarele, geamuri speciale.

„Realizăm o ofertă în funcție de cerințe, buget, tehnologii, timp și capacitate de transport, mai ales că de multe ori nu trebuie să depășim 3,5 tone. Oferta se plătește având în vedere că livrăm configurația tuturor sistemelor, un proiect 3D și randare VR”, explică fondatorul Sfinx Camper.

După acceptarea ofertei se inițiază achizițiile, se face planul de proiect și se alocă resurse.

„În principiu pornim de la exterior spre interior, cu montajul geamurilor, trapelor, portbagajului, panouri solare, guri de vizitare sau alimentare. Se trece la realizarea internă, cablajul electric, montarea mobilierului și realizarea traseelor de apă, electricitate, încălzire, răcire, tavan și pereți”, explică Simion.

Fiecare vehicul care iese din atelierele Sfinx Camper trece prin Laboratorul de Testare din Voluntari, iar după acest moment ajunge la RAR în Brașov unde se obține noul CIV care menționează că vehiculul este unul special - M1 - autorulotă.

Sfinx Camper & Converson se împarte între vehicule pentru uz personal și cele comerciale. În momentul acesta business-ul e împărțit 50/50 între cele două direcții, dar Laurențiu menționează că vor să se concentreze mai mult pe zona B2B.

„În zona HoReCa am realizat peste 40 de proiecte de la Piaggio Ape cu trei roți, camioane de 3,5 tone, 7 tone și chiar un autobuz cu etaj pizzerie”, explică fondatorul Sfinx.

De asemenea, au mai realizat vehicule de prezentare pentru corporații producătoare de scule de mână, un coffe truck pentru un furnizor major de cafea din România, vehiculele arbitrilor VAR din Campionatul Național de Fotbal, dar au și proiecte din zona de siguranță națională și apărare.

În 2016 Sfinx a pornit cu o cifră de afaceri de 23.000 de euro și un singur angajat. În 2021 au reușit să ajungă la 340.000 de euro și 10 angajați.

Laurențiu estimează că în 2022 vor trece de 500.000 de euro și se vor apropia chiar de 800.000 de euro cifră de afaceri, dacă se vor materializa proiectele pe care le au în discuție.

„Am început activitatea într-o industrie inexistentă în România, fără experiență în antreprenoriat, am făcut multe greșeli din care am învățat, dar gândim pe termen lung și vrem să ne dezvoltăm pe noi ca persoane și împreună cu asta și business-ul”, spune Laurențiu Simion.

Sfinx e format din 10 persoane. Laurențiu se ocupă de management, marketing și vânzări, soția sa de contabilitate, achiziții, protecția muncii și administrativ, au un inginer de industrializare a lemnului, 4 tâmplari și un specialist în conversii.

„Sunt satisfăcut că a trecut mai bine de un an de când nu a plecat nimeni din echipă și nivelul de calitate a crescut. Sunt destul de exigent și cred că mai avem destule de învățat cu toate că ne-am ridicat la un nivel calitativ și de complexitate care de multe ori depășește firme cu experiență de zeci de ani”, explică Laurențiu Simion.

De altfel, când vine vorba de a găsi oameni alături de care să lucreze, spune că e dificil. „Aptitudinile se învață, atitudinea din păcate nu”, spune Laurențiu. Și faptul că vine dintr-o formare militară, îl face să spună că i-ar plăcea să lucreze cu foști militari, pe care-i descrie ca serioși, respectuoși și își ajută colegii mereu.

Și dacă am vorbit despre visători din natură, Laurențiu se gândește și la un proiect de vis.

„Mi-ar plăcea să modific un fuselaj de avion, dar care să fie montat pe o platformă pe roți. Am o oportunitate să lucrez la un proiect de acest tip, dar se va materializa abia la anul”, explică acesta.