start-up.ro a lansat Frontul de Tech, secțiunea dedicată startup-urilor care construiesc tehnologie pentru apărare și reziliență

Pentru a urmări această transformare și companiile care o produc, start-up.ro a lansat Frontul de Tech, o secțiune editorială dedicată startup-urilor, fondatorilor, investitorilor și tehnologiilor din domeniile defense tech, dual-use, securitate și reziliență.

Frontul de Tech va urmări companiile care dezvoltă produse pentru o lume în care tehnologia nu mai înseamnă doar eficiență și creștere economică. Înseamnă și protejarea infrastructurii critice, a spațiului aerian, a comunicațiilor, a datelor și, în cele din urmă, a oamenilor.

Războiul din Ucraina a schimbat modul în care Europa privește industria de apărare, dar și viteza cu care tehnologia ajunge de la prototip la utilizare. Drone ieftine și ușor de produs pot schimba desfășurarea unei operațiuni, algoritmii pot analiza rapid volume uriașe de informații, iar sistemele autonome pot interveni în situații în care trimiterea unui om ar fi prea riscantă. 

În același timp, atacurile cibernetice, sabotarea infrastructurii și vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare au extins sensul securității. Apărarea nu mai este doar despre echipamente militare tradiționale, ci și despre software, senzori, semiconductori, energie, comunicații, sateliți și capacitatea unei societăți de a continua să funcționeze în timpul unei crize.

Această schimbare se vede și în investiții. Startup-urile europene din domeniile apărării, securității și rezilienței au atras un nivel record de 8,7 miliarde de dolari în 2025, cu 55% mai mult decât în anul precedent și de aproape patru ori mai mult decât în urmă cu cinci ani, potrivit unui raport realizat de Dealroom și NATO Innovation Fund. 

Creșterea nu mai vine doar din runde aflate la început. Aproximativ 4,7 miliarde de dolari au fost investiți în companii europene ajunse în etape avansate de dezvoltare, de trei ori mai mult decât în anul anterior. 

Defense tech cuprinde tehnologiile dezvoltate pentru apărare și securitate. Aici intră aeronavele fără pilot, sistemele de detectare și interceptare a dronelor, roboții autonomi, software-ul de comandă și control, comunicațiile securizate, soluțiile de supraveghere sau tehnologiile spațiale.

Dual-use descrie însă o zonă mai largă: tehnologii care pot fi folosite atât în scop civil, cât și în apărare - cum sunt cele dezvoltate de Solomonar, BraveX Aero sau OVES Enterprise.

O dronă cu autonomie mare poate monitoriza pădurile, inspecta conducte, căuta persoane dispărute sau transporta echipamente medicale. Aceeași platformă poate îndeplini misiuni de supraveghere și recunoaștere. Un robot poate interveni într-o fabrică, într-o zonă afectată de un cutremur sau într-un mediu periculos pentru militari. Un sistem de inteligență artificială poate identifica fraude, atacuri cibernetice sau amenințări pe câmpul de luptă. 

Această suprapunere face ca granițele sectorului să fie greu de trasat. O companie nu trebuie să producă armament pentru a face parte din ecosistemul de securitate și reziliență. Poate dezvolta baterii, materiale avansate, senzori, cipuri, sisteme de navigație, software pentru coordonarea flotelor sau soluții energetice care funcționează în condiții extreme.

Comisia Europeană încurajează deja o abordare „dual-use by design”, în care potențialul civil și cel de securitate este luat în calcul încă din etapa de dezvoltare a produsului.

În 2026, European Innovation Council s-a deschis pentru prima dată investițiilor directe în companii din apărare și dual-use, prin cofinanțarea unor runde care pot ajunge la 50-150 de milioane de euro sau chiar mai mult. Este prima situație în care un program de finanțare al Uniunii Europene poate face investiții directe de capital în companii de apărare, potrivit Comisiei Europene.

Frontul de Tech spune poveștile startup-urilor și fondatorilor care dezvoltă tehnologie în această zonă, dar nu se va opri la prezentarea produselor. Urmărim finanțările, investițiile, testele, contractele, parteneriatele industriale și drumul dificil dintre un prototip și producția la scară.

Vorbim despre drone și sisteme anti-dronă, robotică, inteligență artificială, securitate cibernetică, tehnologii spațiale, comunicații, autonomie, energie, infrastructură critică și componentele fără de care produsele finale nu pot exista.

Urmărim și investitorii care intră în sector, programele europene, colaborarea dintre startup-uri și marile companii din industria de apărare, precum și problemele care continuă să încetinească ecosistemul: accesul la testare, ciclurile lungi de achiziție, reglementarea, lipsa capitalului pentru producție și dificultatea de a obține primele contracte.

O parte importantă a ecosistemului românesc se dezvoltă încă departe de atenția publică. Există echipe în startup-uri, universități, institute de cercetare și companii industriale care lucrează la produse relevante, dar ale căror povești nu au fost încă spuse.

De aceea, Frontul de Tech este și o invitație deschisă. 

Dacă dezvolți un produs din zona defense tech sau dual-use, dacă lucrezi la o dronă, un robot, un sistem autonom, o tehnologie de securitate cibernetică ori o soluție pentru infrastructura critică, sau dacă investești în asemenea companii, coordonezi un program de cercetare, pregătești o facilitate de producție sau ai identificat un startup românesc despre care ar trebui să scriem, îmi poți scrie pe adresa alexandra.ciornei@start-up.ro.

Prin Frontul de Tech vrem să construim o imagine cât mai clară a noii industrii românești de apărare, securitate și reziliență.