Studiu: 88% din fondatorii startup-urilor tech pleacă la final fără niciun ban. Cum arată piața investițiilor din SUA

Poți descoperi studiul integral aici. 

În studiu, exit nu înseamnă doar vânzarea companiei, cum se înțelege de obicei în România.

Autorii numesc exit orice încheiere a drumului unei companii finanțate de fonduri, fie prin listare la bursă sau vânzare, fie prin faliment sau închidere. Valoarea de exit este totalul pe care îl primesc acționarii la acel moment, iar la firmele închise e zero.

Lucrarea academică ce a dorit să vadă ce s-ar întâmplat cu antreprenoriatul dacă statul ar începe să impoziteze câștigurile de capital nerealizate, adică acea creștere a valorii unei companii care există doar pe hârtie până la vânzare arată cum doar cei mai buni iau profiturile, iar cei mai mulți nu pleacă cu nimic dintr-un startup.

Datele vin din PitchBook, CB Insights, PrivCo, Capital IQ și Compustat, completate cu documente depuse la autoritatea americană a piețelor de capital.

Cercetătorii identifică două mecanisme care explică cifra de 88%.
Primul ține de companie. În 81% din cazuri, fondatorii pierd totul împreună, fie pentru că firma eșuează, fie pentru că exitul e atât de slab încât investitorii iau toți banii.

Contractele de venture capital le dau investitorilor prioritate la recuperarea sumelor investite, așa că o vânzare sub așteptări poate lăsa fondatorii fără nimic.

Chiar și printre companiile cu exit prin vânzare sau listare la bursă, 19% ajung la momentul exitului cu cota fondatorilor deja redusă la zero din cauza acestor clauze.

Al doilea mecanism ține de oameni. La companiile cu exit reușit, există 39% șanse ca un anumit fondator să fi plecat înainte și să nu primească nimic. Autorii recunosc că unii dintre cei plecați ar fi putut câștiga bani, de exemplu vânzându-și acțiunile înainte de listare, dar au ales să-i trateze ca pe niște fondatori fără încasări. Dincolo de asta, doar 31% dintre exiturile companiilor au o valoare diferită de zero.

De asemenea, autorii avertizează că procentul de exituri cu valoare pozitivă e probabil încă supraestimat, pentru că poveștile de succes ajung mai ușor în baze de date decât cele încheiate prost.

Cazurile cunoscute arată cum se ajunge aici. Ronald Wayne, cofondator Apple, și-a vândut partea lui Steve Jobs și lui Steve Wozniak pentru 800 de dolari. Noah Glass a fost scos din Twitter în 2006, iar presa americană scria atunci când compania s-a listat la bursă că el urma să câștige cam cât secretara lui Jack Dorsey. Martin Eberhard a fost înlocuit din fruntea Tesla în 2007 și a vândut cea mai mare parte din acțiunile pe care le avea. Nu toți cei plecați rămân fără bani, totuși. Majoritatea celor cinci fondatori Facebook au plecat înainte de listare și tot au ajuns la averi semnificative.

Cei care câștigă, câștigă mult, iar media ascunde cât de rar se întâmplă asta. Un fondator iese, în medie, cu 5,6 milioane de dolari după taxe.

Dintre cei care încasează ceva, media urcă la 47,3 milioane, dar media rămâne la 4,8 milioane.

Primul procent al câștigătorilor începe de la 661 de milioane de dolari. Primii 2% dintre fondatori adună 89% din valoarea totală, iar primii 1% adună 79%.

Cu o rată de exit de 6,2% pe an, un an de muncă într-un startup valorează în medie 350.095 de dolari. Un om care nu se teme de risc ar accepta un salariu mai mic cu până la această sumă. Un om cu un grad moderat de aversiune la risc, cu un salariu mediu de 115.000 de dolari și o avere de pornire de 246.000 de dolari, ar accepta o reducere de doar 28.197 de dolari pe an, adică 8,1% din valoarea așteptată.

Banii vin, în plus, târziu. Din cele 157.669 de companii din studiu, 2.669 au ajuns la bursă și 22.640 au fost vândute. Alte 57.260 s-au închis, iar peste 24.000 dintre ele nu au intrat oficial în faliment, ci au fost considerate închise după cel puțin cinci ani fără nicio rundă de finanțare.

Restul de 75.100 încă funcționează. Firmele care au ieșit deja din joc au avut o perioadă de viață în medie între 7 și 8 ani, dar în cifra aceea lipsesc cele care încă așteaptă. De aceea autorii folosesc un model statistic, care dă o rată de exit de 6,2% pe an, adică o așteptare medie de 16,1 ani până la un exit de orice fel. Concret, un fondator care pornește azi o companie trebuie să se pregătească pentru un drum de aproape două decenii, la capătul căruia, în 88% din cazuri, nu primește niciun ban.

Ideea de a impozita câștigurile nerealizate sau averea a revenit în dezbaterea publică în ultimii ani. În SUA, a fost inclusă în propuneri ale administrației Biden, în Franța se discută despre taxa Zucman, iar Olanda urmează să introducă un impozit pe câștiguri acumulate. Industria de venture capital a avertizat că astfel de măsuri ar lovi startup-urile.

Argumentul principal este că fondatorii ar trebui să vândă acțiuni ca să plătească impozitul anticipat, deci și-ar pierde din control.

Studiul confirmă această parte. Dacă impozitul pe câștigurile din fiecare rundă de finanțare se plătește imediat, cota medie a fondatorilor la exit scade de la 36% la 27%, cu un sfert mai puțin. Câștigul mediu coboară de la 5,6 la 4,7 milioane de dolari, iar pragul de la care începe primul procent scade de la 661 la 140 de milioane.

În schimb, studiul scoate la iveală ceva ce lipsește din dezbatere. Dacă impozitul plătit anticipat se returnează când valoarea companiei scade, fondatorul a cărui firmă a crescut în câteva runde și apoi a eșuat primește banii înapoi. Concret, ponderea fondatorilor cu o încasare pozitivă ar crește de la 12% la 44%. Pe de altă parte, autorii subliniază că această asigurare nu e gratuită, pentru că media câștigurilor scade.