Studiu Edge Institute și Concordia: peste 6 din 10 companii folosesc AI, dar doar 3,3% o integrează în procese

Studiul „Utilizare răspândită, integrare superficială. Inteligența artificială în firmele din România” are la bază un sondaj realizat pe 1.003 firme cu cel puțin 10 angajați.

Autorii folosesc o definiție mai largă a utilizării AI, care include și folosirea informală a unor instrumente de tip chatbot de către angajați. Această diferență de metodologie este importantă în raport cu procentul de 5,2% atribuit Eurostat în comunicat, care plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Cele două valori nu trebuie interpretate ca o creștere a adopției de la 5,2% la 61,7%.

Deși peste șase din zece firme incluse în cercetare folosesc AI într-o formă sau alta, numai 13,5% o utilizează regulat. În plus, în 56% dintre firmele care folosesc tehnologia, aceasta ajunge la mai puțin de un sfert dintre angajați.

Pregătirea organizațiilor pentru utilizarea AI este, de asemenea, limitată. Doar 20% dintre firme au măsuri de formare a angajaților, 26% au reguli de utilizare responsabilă, iar 15% consideră inteligența artificială o componentă importantă a strategiei.

Datele descriu o diferență între accesul individual la un instrument AI și integrarea lui în activitatea unei companii.

Potrivit cercetării, 46% dintre firme nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale măsurate în sondaj. Proporția ajunge la 55% în cazul companiilor cu 10-25 de angajați, față de 3% în rândul firmelor mari.

Utilizarea AI crește de la 33% în companiile fără instrumente digitale la 91% în cele care folosesc cel puțin trei. La același nivel de digitalizare, dimensiunea firmei nu mai are un efect semnificativ, arată studiul.

„Economia românească nu duce o lipsă de interes față de inteligența artificială (IA), dar are în schimb o problemă de digitalizare. Aproape jumătate dintre firme sunt deloc sau slab digitalizate, deci în aceste organizații IA înseamnă cel mult un chatbot folosit de un angajat. Tocmai de aceea, finanțările publice în această direcție trebuie să înceapă cu digitalizarea de bază înaintea oricărui demers de integrare a IA în activitățile firmelor”, a spus Alexandru Dănescu, coautor al studiului.

Aproximativ 30% dintre firme intenționează să investească în inteligență artificială, însă diferențele în funcție de nivelul de digitalizare sunt mari: doar 6% dintre cele fără instrumente digitale au astfel de planuri, comparativ cu 75% dintre companiile care folosesc cel puțin cinci.

Dintre firmele care vor să investească, 78% au nevoie de finanțare externă. În același timp, 39% dintre firme nu au analizat AI și nu o consideră relevantă.

În acest context, autorii avertizează că decalajul riscă să se adâncească: firmele care au deja o bază digitală sunt și cele mai dispuse să facă următorul pas.

Studiul recomandă ca finanțările publice să sprijine și companiile care folosesc AI, nu doar pe cele care dezvoltă tehnologia.

Pentru firmele slab digitalizate, primul pas ar trebui să fie adoptarea unor instrumente pentru funcții de bază, precum gestiunea electronică a documentelor.

O altă propunere este ca sprijinul să ajungă și la firmele care nu îl caută activ, prin diagnostic digital gratuit, oferit la scară largă, și prin exemple de utilizare a AI în companii din același sector.

În cadrul evenimentului de prezentare a studiului, Bogdan Dumitru, ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, a explicat mecanismul voucherelor propuse pentru sprijinirea adopției AI în IMM-uri.

„Aşa cum sunt şi în programul de guvernare, aceste vouchere vin, în primul rând, să ajute o companie, în special IMM-urile, să valideze un proces, să valideze o anumită integrare, o adopţie a unor componente IA în ecosistemul lor. Dacă acest proces va funcţiona, el va primi în continuare genul ăsta de suport. Vorbim de două lucruri: să ajutăm IMM-urile să obţină, să fie capabile să valideze, să aibă acces la resurse pentru validarea unui proces, iar dacă procesul produce rezultatele scontate, atunci să fie implementat complet”, a spus Bogdan Dumitru.

Potrivit comunicatului, programul de guvernare 2026-2028 prevede vouchere pentru adoptarea AI, cloud și securitate cibernetică în IMM-uri, fără să precizeze bugetul și calendarul acestora.