SUA pune taxă pe viza de talente, China lansează prima ei viză pentru profesioniști străini

Potrivit Wired, programul K elimină obligația de a avea o scrisoare de invitație de la un angajator, ceea ce oferă străinilor flexibilitatea de a lucra în startup-uri sau de a explora diverse hub-uri tehnologice din China, precum Shanghai sau Hangzhou.

Lansarea vine la scurt timp după ce administrația Trump a introdus o taxă de 100.000 de dolari pentru vizele H-1B, măsură care a îngreunat accesul specialiștilor străini în SUA. „Este o mișcare menită să atragă exact acele talente pe care SUA încearcă să le limiteze”, a declarat pentru Wired profesorul Ching Kwan Lee de la UCLA.

Anunțul vizei K a fost întâmpinat cu nemulțumiri în rândul utilizatorilor chinezi de social media, mulți exprimând îngrijorări că străinii ar putea avea un avantaj față de absolvenții locali în găsirea unui loc de muncă.

Nemulțumirile apar într-un context în care șomajul în rândul tinerilor este în creștere. „Tinerii chinezi care se confruntă deja cu un mediu competitiv văd acest program ca pe o amenințare directă”, a spus un analist citat de Wired. În același timp, discursul public a fost marcat și de accente naționaliste și xenofobe, inclusiv teorii conspiraționiste privind imigrația masivă a unor grupuri, precum cea a cetățenilor indieni.

Ca răspuns, publicația de stat Global Times a prezentat programul drept un semnal al „unei Chine mai deschise și mai încrezătoare în noua eră”. Totodată, autoritățile au subliniat că modelul este diferit de H-1B din SUA, fiind gândit să încurajeze colaborarea și schimbul de cunoștințe între profesioniști chinezi și cei străini. „Nu este vorba de a înlocui forța de muncă locală, ci de a aduce mai multă expertiză pentru dezvoltarea țării”, a declarat un oficial citat în presa chineză.

Beijing se confruntă cu o dilemă strategică: pe de o parte, vrea să atragă experți în domenii critice, precum designul de semiconductori, pentru a-și accelera dezvoltarea tehnologică; pe de altă parte, riscă să fie perceput ca dependent de forța de muncă străină.

Deși China are unul dintre cele mai vaste sisteme de educație STEM, guvernul trebuie să gestioneze percepția absolvenților locali care se tem de concurența externă.

Statisticile arată diferențe semnificative între cele două țări: în 2020, doar 0,1% din populația Chinei era formată din străini, adică aproximativ 1,4 milioane de persoane din peste 1,4 miliarde. În SUA, imigranții reprezintă 15% din populație.

Acest decalaj ar putea explica de ce integrarea expaților este mult mai dificilă în China, unde barierele lingvistice și culturale sunt mai ridicate. „Problema nu este doar să aduci oameni talentați, ci să-i faci să rămână și să se simtă parte din comunitate”, a spus pentru Wired Mary Gallagher, specialistă în politică chineză la University of Michigan.

Datele Pew Research arată că în multe state europene China este văzută drept principala putere economică mondială. De asemenea, Africa trimite deja mai mulți studenți la universități din China decât în SUA sau Marea Britanie. Această tendință ar putea oferi Beijingului un avantaj pe termen lung, dacă reușește să transforme aceste legături educaționale în cariere pentru absolvenți.