Totul despre trotinetele electrice Wolf-e Rides din București. Ciprian Păltineanu, de la Lehman Brothers la trotinete

Ciprian Păltineanu este investitor cu experiență și cofondator al unui startup românesc de închrieri de trotinete electrice. Wolf-e Rides urmează să se lanseze în București și noi am vorbit despre planurile lor.

În toată lumea aglomerările urbane sunt propice dezvoltării de startup-uri care să ajute cetățenii să se miște mai bine. Așa a apărut Uber, iar de câțiva ani și startup-urile de trotinete electrice de închiriat. Le iei din orice loc, le deblochezi cu aplicația, plătești direct cu cardul introdus în aplicație, iar la final le lași unde dorești.

Lime și Bird sunt cele mai mari nume la nivel mondial, iar investitorii au băgat deja sute de milioane de dolari în acestea. Lime, care are un parteneriat cu Uber, va lansa în București 1.000 de trotinete electrice, într-un parteneriat despre care am scris chiar aici. Alte două firme românești vor să intre în acest spațiu. Flow.ro e fondat de Iulian Pădurariu, fost cofondator Pony Car Sharing, și Wolf-e Rides, cofondat de Ciprian Păltineanu.

Wolf-e Rides, un startup românesc născut în Statele Unite

Ciprian Păltineanu este investitor, angel investor și a lucrat ca bancher de investiții pentru Unicredit, Lehman Brothers sau Credit Suisse.

Wolf-e deja testează trotinetele și poți descărca aplicația lor chiar de aici, pe Android sau pe iOS. Vor lansa câteva sute de trotinete electrice în București la prețul de 2 lei deblocarea și 50 de bani minutul.

Ideea s-a născut în Statele Unite, unde s-au întâlnit cei cinci cofondatori, și a necesitat până acum o investiție de 500.000 de dolari.

Logistica Wolf-e Rides va fi internă și nu vor avea un model bazat pe juiceri, adică acei oameni care culeg trotinetele de pe stradă și le duc la încărcat. "Noi vrem să facem in house. Le vom pune în locațiile respective, le vom monitoriza în timpul zilei, vom face rebalansarea în funcție de dinamică și nevoile pieței. La sfârșitul zilei le vom lua, le vom duce în depozite, vor fi verificate pentru integritate structurală, tot ce înseamnă reparații, vor fi curățate.", spune Ciprian Păltineanu.

Startup-ul care deja testează aplicația și trotinetele are câteva provocări de trecut, cea mai importantă fiind componenta de educație, dar și partea de furturi. Știm ce s-a întâmplat cu biciciletele Ape Rider de la Pegas anul trecut. "Monitorizăm utilizarea, avem electronica construită în așa fel încât nu pot fi folosite piesele din trotinetă. Trotineta e nevandabilă dacă e furată. Pomeneai de bicicletă - odată ce tai lanțul, e funcțional. Dacă trotineta noastră dacă e furată nu merge, nici împinsă. Toate piesele componente sunt inseriate, nu pot funcționa una fără cealaltă. Cu puține excepții, maneta de frână și roata spate, chiar nu pot fi valorificate. Nu merită să riști închisoarea ca să iei piese care nu folosesc la nimic.". E drept că trotineta ar putea fi valoroasă pentru cei care vor să o vândă la fier vechi, mai ales că e un model de 15 kilograme, mai greu decât cele obișnuite, pentru că e special creată pentru ridesharing.

Puteți vedea interviul video mai sus sau mai jos. Puteți citi interviul scris în rândurile de mai jos. Aplicațiile Wolf-e Rides pot fi descărcate de aici pentru Android și aici pentru iOS.

---

Cum s-a născut Wolf-eRides?

Ideea s-a născut în Statele Unite, unde ne strânsesem fondatorii, pasionați de everything electric. Ne-am dat seama că putem folosi acolo trotinete electrice reîncărcabile, de închiriat, în sistem sharing ca să combatem traficul. Am dezbătut și am zis de ce acest business e doar în Statele Unite și puțin în Europa. Ne-am uitat în România și la orașele congestionate de trafic, la faptul că Bucureștiul e numărul 1 în Europa în lista celor mai blocate orașe de trafic. Se pierd 27-28 de zile pe an în traficul din București.

Uitându-ne la Europa Centrală și de Est ne-am întrebat de ce nu era nimeni la momentul respectiv în acest spațiu. Am intrat din perspectiva noastră de investitori, antreprenori la origine, care s-au gândit să pună ceva în practică.

Cine sunteți voi, cei cinci cofondatori?

Suntem patru cofondatori implicați activ în business și un advisor. Marea majoritate suntem români, dar avem și un partener din străinătate, fost CEO al unei companii de smart grids și smart metering în Marea Britanie, cu activitate multinațională. El are interese în zona de robotică, un fel de Chief Innovation Officer în conceptul Wolf-e.

Chief Operating Officer e important, pentru că e un business de excelență operațională, logistica e foarte importantă. Nu este doar un business propriu-zis de tehnologie, ci e un hibrid între tech și logistică. Chief Operating Officer e cofondator și fost CEO de firmă de pază și securitate, dar și fost CEO de firmă de construcții în Statele Unite. Și el este român.

Altul este avocat, foarte important din perspectiva reglementărilor. E cofondator de școli de limbă engleză.

Am încercat să creăm un pool de oameni care gândesc la fel, care putem să lucrăm bine împreună și au experiența operațională, pe lângă cea de investitori. După aceea am atras în echipă specialiști în mai multe domenii.

Când vă lansați în București?

Trotinetele sunt deja pe stradă în fază de test. Ne pregătim ca luna aceasta, în aprilie, să lansăm proiectul pilot. Vrem să nu mai testăm tehnologia, ci absorbția comercială. E foarte important să vedem dacă presupunerile noastre privind nevoia reală din acest domeniu se translatează în realitate. Veți vedea în București luna aceasta, iar până la finalul semestrului ne propunem să lansăm și în Cluj-Napoca.

Cum va funcționa logistic business-ul vostru? Veți avea juiceri ca alte companii? Veți avea stații fixe?

Modelul nostru l-am construit pe baza analiștilor în logistică din străinătate. Noi credem că e potrivit regiunii noastre. Noi nu avem juiceri. Credem că acest sistem creează mai multe probleme decât rezolvă. Dacă ai juiceri, o companie de tech rămâne de tech și nu-și face probleme cu partea logistică. Faptul că juicerii sunt contractori externi creează probleme. Companiile mari tranziționează, chiar dacă la început prezentau inclusiv VC-urilor cât de important e modelul de juiceri, îi vedem pe aceiași cum au pivotat spre un model de excelență operațională in house.

Noi vrem să facem in house. Le vom pune în locațiile respective, le vom monitoriza în timpul zilei, vom face rebalansarea în funcție de dinamică și nevoile pieței. La sfârșitul zilei le vom lua, le vom duce în depozite, vor fi verificate pentru integritate structurală, tot ce înseamnă reparații, vor fi curățate.

O mare problemă în străinătate e dată de aspectul estetic al unor epave aruncate. Odată ce sunt dezactivate nu mai sunt interesante pentru juiceri, pentru că ei au interes doar să ridice trotinetele existente dintr-o zonă. Sunt doar trotinetele live. Cele moarte ruginesc pe străzi.

Modelul nostru va fi in house. Pentru Europa de Est, unde nivelul costurilor cu forța de muncă, în ciuda penuriei care există, sunt scăzute. Atât timp cât funcționează și în Statele Unite, va funcționa și aici. Plus vom monitoriza flota mai bine ca să evităm comportamentele antisociale.

Care sunt provocările unui asemenea startup pe piață? Ape Rider au avut probleme anul trecut cu furturile.

Apreciem eforturile făcute de pionierii sharing-ului de mijloace de transport pe două roți. Au început un proces și de educare a pieței. Pentru noi care venim după un an, nu e la fel de greu.

Am identificat trei provocări principale: educația pieței, comportamentele antisociale și infrastructura.

Educarea pieței. Nu vorbim doar de educarea oamenilor că nu ar merita să riște să fie pedepsiți pe lege pentru că fură o trotinetă. Vorbim de comportamentul utilizatorilor, care trebuie educați să respecte regulile de circulație. Conduc un vehicul pe drumurile publice, nu pe trotuar. Sau pe pistele de bicicletă special alocate. Trebuie să învețe cum să conducă un astfel de vehicul. Nu este complicat, curba de învățare e extraordinară.

Mai este ulterior și educarea celorlalți participanți în trafic. Care trebuie să înțeleagă că trotinetele nu reprezintă o amenințare și trebuie să fie atenți la trotinete, nu doar la transport public, camioane, biciclete sau motociclete. Trebuie să mergem din toate punctele.

Comportamentele antisociale. Monitorizăm utilizarea, avem electronica construită în așa fel încât nu pot fi folosite piesele din trotinetă. Trotineta e nevandabilă dacă e furată. Pomeneai de bicicletă - odată ce tai lanțul, e funcțional. Dacă trotineta noastră dacă e furată nu merge, nici împinsă. Toate piesele componente sunt inseriate, nu pot funcționa una fără cealaltă. Cu puține excepții, maneta de frână și roata spate, chiar nu pot fi valorificate. Nu merită să riști închisoarea ca să iei piese care nu folosesc la nimic.

Infrastructura. E o altă provocare. Nu prea există și asta e important. Drumurile sunt publice și mașinile au prioritate din cauza mărimii. Bicicletele și trotinetele se vor simți amenințate de mașini. Pe trotuar pietonii vor fi amenințați de trotinete și biciclete. Pistele de biciclete ar fi soluția care funcționează și afară. Consensul tuturor specialiștilor în smart city e că acesta e viitorul.

Cum se merge cu trotineta electrică? Pe stradă, pe trotuar? Pistele din București sunt limitate.

Noi ne luăm după recomandările IGPR. A răspuns unei interpelări a asociației WeAreElectric, cu care noi colaborăm pe partea de educare a comunității. Am stabilit împreună un decalog al regulilor pe troineta electrică.

IGPR spune clar: dacă trotineta e limitată la 25 de kilometri pe oră, dacă sunt kick scooters, ele nu sunt clasificate ca moped, nu au nevoie de permis de circulație și sunt supuse regulamentului de ciriculație pe drumurile publică. În consecință ele trebuie să circule pe carosabil și/sau pe pistele de biciclete dedicate. Nu pe trotuar. Doar unde ar exista o pistă de bicicletă pe trotuar. Se recomandă folosirea căștii de protecție. Vom avea chiar un model de gamificare prin care dacă te comporți ok cu trotineta chiar vei putea primi cadou căști personalizate de la Wolf-e.

Cât va costa serviciul vostru?

Vom avea un model tradițional și unul pe abonament. Standardul va fi o tarifare pentru deblocarea trotinetei și una pe minut. 2 lei deblocarea și 50 de bani utilizarea pe minut. E foarte important să înțelegem pentru ce sunt folosite aceste trotinete.

Ele au autonomie în medie de 25 de kilometri. Nu e făcută pentru astfel de deplasări de lungă durată. Conceptul de mobilitate urbană este focusat pe ultimul segment de călătorie al persoanei, de la un mijloc de transport în comun, metrou, tramvai, până la destinația finală. Media în Statele Unite și Europa e de 3,2 kilometri. Asta înseamnă până în 10 minute de utilizare. Aici ne axăm pe acest segment complementar cu transportul în comun.

Cât a fost investiția voastră?

Am investit jumătate de milion de dolari în design, construcția primei generații de trotinete electrice cu electronica proprie, cu specificațiile noastre. Investiția în primul an va fi de aproximativ un milion de dolari pentru a mai adăuga și a doua generație de trotinete și controllere. Lucrăm la dezvoltarea acestora.

Până la jumătatea anului vrem să avem două orașe, iar până la finalul anului să avem un oraș în străinătate. Urmărim orașele peste 200.000 de locuitori cu centre universitare și concentrare de young professionals care lucrează în clădiri de birouri.

Care ar fi rata de folosire a unei trotinete într-o zi pentru a fi în targetul vostru, pentru a fi în plan, indiferent de numărul de trotinete dintr-un oraș?

Media internațională se referă la 3 călătorii/trotinetă într-o zi. Din punctul nostru de vedere noi credem că există o nevoie reală. Nu ne facem probleme că în prima fază nu va exista cerere.

În străinătate există o discuție serioasă despre rolul trotinetelor electrice de a degreva parcările din centrul orașelor. După cum vedem și în București, există un pricing diferențiat în funcție de proximitatea parcării de centrul orașului. E neeconomic să mergi în Centru cu mașina, să plătești o parcare orară. Mai bine parchezi mai departe și iei o trotinetă spre centru.



Citeste si