Tu te uiți înainte să treci strada?

Acest articol a fost publicat prima oară ca scrisoare în newsletter-ul de Luni din start-up.ro. Cititorii abonați descoperă acolo cele mai noi informații, dar și în premieră scrisorile redacției. Abonează-te și tu aici la newsletter-ul start-up.ro.

Dincolo de ridiculizarea inițială legată de preț și limitări, acum că produsul a ajuns la utilizatori, oameni au început să îl poarte... pe stradă. Probabil din dorința de a se afișa cu cel mai recent și mai scump produs al companiei din Cupertino sau pentru că pur și simplu nu se pot despărți de el la cât e de mișto, dar sigur consecințele nu vor fi dorite.

Asta s-a întâmplat și cu telefoanele inteligente. La început erau puțini cei care le aveau și se făleau cu ele, mai apoi am început să le avem tot mai mulți și a devenit o normalitate, însă o normalitate care câteodată ne acaparează prea mult. Și nu vorbesc de realitatea augmentată / virtuală promisă de Apple cu noul lor headset, ci de noțiunea de a fi prezent în locul în care te afli.

Nu cred că sunt singurul care a pățit să meargă pe stradă (și fac asta mereu, că nu am mașină) și să „danseze” stânga-dreapta ca să nu mă lovesc de oamenii care stau cu ochii în ecran și nu o dată am văzut oameni care erau la un pas de a fi călcați pe trecerea de pietoni, pentru că ceea ce se întâmpla pe WhatsApp sau în feed-ul de Instagram era mai important decât propria integritate fizică.

În Coreea de Sud, de exemplu, în 2021 a început un experiment în Seul ca răspuns la așa-numiții „smombles”, adică „zombi care folosesc telefoanele mobile”, prin care a transformat câteva intersecții din oraș cu semafoare la nivelul ochilor oamenilor care stăteau mereu cu nasul în telefon. Practic, niște benzi luminoase roșii sau verzi la nivelul picioarelor, inserate în trotuar.

Și eu mă fac vinovat câteodată de asta, uneori mai mult decât mi-aș dori, însă încerc pe cât posibil, să fiu atent la ce se întâmplă în jur, iar dacă am neapărată nevoie de telefon, să mă trag într-o parte unde nu încurc pe nimeni.

Ca să ne întoarcem la Vision Pro, din fericire încă este un dispozitiv nou, scump și care se vinde și poate fi utilizat doar în SUA, deci avem timp să ne pregătim pentru momentul când vom da nas în nas cu „Robocop” la Romană. Nu au trecut decât câteva zile și deja există zeci de clipuri cu oameni în restaurante, în metrou, pe stradă și chiar în mașină (da, atât de tragic este) care se imersează într-o lume paralelă cu cea în care trăim.

Dacă interacțiunea umană în public era deja în ultimul stadiu de viață, grație telefonului inteligent, acum putem să începem să ne luăm adio de la ea cu totul. Sigur, vor trece niște ani până vom avea cu toții acces la aceste dispozitive și poate ele nu vor prinde la publicul larg oricum. Însă faptul că deja unii își pun viața în pericol și chiar pe a altora și aleg să se izoleze parțial sau complet într-o lume virtuală, nu e de bun augur.

Sper să fie doar hype-ul de moment, să treacă faza de expunere pentru fală sau recunoaștere și să utilizăm dispozitivele care distorsionează realitatea acolo unde ele chiar își au locul, adică acasă sau la birou.

Altfel, așa cum îmi spunea instructorul la școala de șoferi: „Ține-ți ochii la drum și asigură-ți toate intersecțiile, mai ales când știi că ai prioritate.”