„Cel mai greu cu generația Z este să îi convingi să facă ceva ce le place a doua oară” | ZBOR: 3 din 4 Gen Z simt că social media nu este un spațiu de încredere

Într-o eră unde rețelele sociale ne ghidează încrederea de sine și raportul la viața de zi cu zi, ZBOR, un proiect BCR, sărbătorește un an de la lansarea celor 9 hub-uri din toată țara, menite să ofere tinerilor un spațiu recreativ unde să își crească stima de sine și abilitățile de a se exprima în lumea reală.

ZBOR, un ecosistem dedicat tinerilor din România lansat de Banca Comercială Română (BCR), sărbătorește un an de la lansare. Ecosistemul, care include o serie de 9 hub-uri, o curriculă de educație non-formală pentru cei cu vârste între 14-25 de ani, un program de mentorat, competiții dedicate și o platformă online, își dorește să fie un loc sigur și inclusiv de socializare și dezvoltare personală.

În cadrul evenimentului unde s-a sărbătorit un an de ZBOR, echipa start-up.ro a aflat mai multe despre studiul realizat de ZBOR și BCR, alături de Cult Market Research, unde au fost analizate problemele, dorințele și caracteristicile generației Z. 

64% dintre tineri se simt mai încrezători față în față

Rezultatele studiului arată că tinerii au încredere în ei înșiși, în proporție de 61%, dar peste 57% dintre ei se blochează când trebuie să își exprime părerile sau ideile în public. Asta duce la dificultăți de comunicare, sau face tinerii să ezită să își expună părerile sau să participe în activități care le plac.

„Cel mai greu cu generația Z este să îi convingi să facă ceva ce le place a doua oară” ne spune Nicoleta Deliu-Pașol, director de comunicare & CSR, BCR.

Nicoleta spune că inițiative precum ZBOR sunt importante pentru a îi ajuta pe tineri să treacă de aceste reticențe. Studiul indică un lucru similar, cu 64% dintre tineri fiind de părere că întâlnirile față în față cu persoane de vârsta lor le cresc încrederea și le îmbunătățește sănătatea emoțională. 

„Trei sferturi dintre tineri știu că social media nu este neapărat de încredere, mulți dintre ei au declarat că și ei înșiși nu au fost autentici pe rețelele sociale. Pe partea cealaltă, cam jumătate spun că se raportează la social media și la colegii lor de generație,” spune Paul Kasprovschi, research & evaluation director, GRF+.

Cât despre ce îi împinge pe tineri către realizări personale și profesionale, principalele surse sunt familia și sprijinul apropiaților. Generația Z nu este una care își dorește o viață sofisticată, explică Tudor Ogner, coordonatorul național ZBOR, deoarece peste 54% dintre ei definesc o „viață bună” ca: venit constant, locuință sigură și un plan financiar solid. 

41% susțin că în cadrul familiei își pot dezvolta cel mai mult încrederea în sine, iar părinții sunt indicați ca principali susținători de 28% dintre respondenți, la același nivel cu partenerul de viață.

77% dintre tineri își asumă responsabilitatea propriilor alegeri, ceea ce îi face o generația care își dorește autonomie și care este conștientă de ce se întâmplă în jurul lor: Tudor ne spune că gen Z își cunosc nevoile și dorințele bine, iar ZBOR încearcă să le ofere oportunități pentru a se folosi de aceste abilități și pentru a-și explora autonomia. 

Ce înseamnă ZBOR pentru tinerii români

Studiul arată că aproape jumătate dintre tineri se așteaptă ca un centru dedicat lor să îi ajute să își consolideze încrederea în sine, iar 37% își doresc să își clarifice obiectivele de dezvoltare personală, în timp ce 36% caută contexte în care să relaționeze mai bine cu ceilalți.

La doar un an de la lansare, ZBOR are 9 hub-uri în orașe din România – printre care Constanța, Iași, Cluj-Napoca, Brașov, Ploiești, Târgu Jiu, Baia Mare, Vaslui și Timișoara – și planuri de a deschide alte 3-4 în viitorul apropiat. Se pregătesc în viitorul și mai multe astfel de evenimente și în București, care este descris ca un oraș mare, unde este nevoie de intervenții speciale. 

Până în prezent, peste 55.000 de tineri au participat la mai mult de 1.500 de evenimente organizate în spațiile ZBOR, unde s-au discutat teme cheie precum sănătatea mintală, educația financiară, sustenabilitatea și tehnologia și inteligența artificială.

Rețeaua este susținută de o echipă de 60 de persoane, alături de 300 de voluntari activi din toata țara, iar în total s-au investit peste 5 milioane de euro, alături de 250 de ONG-uri și 50 de companii partenere. 




Citeste si