Florin Cașotă
Oana Coșman”Agricultura de Mâine” este un proiect start-up.ro, powered by CEC Bank, dedicat antreprenorilor care fac lucrurile să se miște în agricultura românească și care au găsit modalități de a folosi tehnologia pentru a crea viitorul încă de acum. Acestea sunt poveștile și sfaturile lor.
”Ferma de păsări pășunate este una dintre puținele ferme avicole care nu produc externalități negative. Ne concentrăm foarte mult pe regenerarea solului și acordăm o grijă deosebită bunăstării animalelor care sunt implicate în procesul de producție, iar asta rezultă într-un produs, respectiv carnea de pui, de o calitate superioară”, povestește Cosmina despre proiectul la care lucrează, din acest an, alături de soțul ei.
Dacă Șerban nu vedea o carieră de viitor departe de lumea IT-ului, Cosmina cocheta deja de ceva vreme cu ideea unui business propriu în sectorul agro-alimentar. Provine dintr-o familie de agricultori, a studiat la ASE, a lucrat în publicitate, a făcut un master de dezvoltare durabilă în Olanda, iar de atunci a început să lucreze în mai multe proiecte de cercetare și management cu mici producători.
Pentru amândoi, momentul decisiv pentru lansarea propriei afaceri în agricultură a venit odată cu declanșarea pandemiei de coronavirus în țara noastră.
”Ne-am trezit lucrând amândoi din apartamentul de la Brașov, cu doi copii mici închiși în apartament. Am reanalizat puțin intențiile noastre agricole și am luat decizia de a ne muta la părinții mei de la fermă, în Buzău, ceea ce a fost oarecum o decizie radicală. Din fericire ai mei ne-au primit cu brațele deschise, copiii au fost super fericiți și noi la fel, ne place stilul de viață al fermierilor și libertatea pe care o implică”, spune Cosmina, care a aplicat cu proiectul fermei în cadrul programului Empowering Women in Agrifood, dezvoltat de EIT Food și implementat de Impact Hub Bucharest, fiind una dintre cele 10 participante selectate.
”A venit pandemia și ne-am dat seama că ne dorim să pornim o fermă propriu-zisă, să producem noi hrana. Nevoia de hrană sănătoasă, locală devenise clară ca lumina zilei. Pandemia a scos în evidență fragilitatea sistemului global agro-industrial cu toate problemele lui (ecologice, de producție, nutriție, distribuție)”, completează Șerban.
O fermă inspirată de modelul suedez și 720 de ore de studiu
În momentul în care s-au hotărât să deschidă propria fermă, cercetările noastre i-au dus către Richard Perkins de la ferma Ridgedale din Suedia. Au urmat cursul lui online și după ce au analizat mai multe variante de business, gradină de legume ecologice, găini ouătoare, ciupercărie, au luat decizia de a porni un business cu păsări de carne în sistem de pășunare.
”Practic, ceea ce aducem ca și inovație pe piața din România este un model de inspirație americană prin care păsările se cresc în sistem de pășunare și, la bază a fost creat de un fermier deja celebru din Statele Unite, Joel Salatin, un fel de Elon Musk al agriculturii. El a readus în discuție felul în care se produce hrana noastră și a descompus elementele pe care le implică și a analizat o altă modalitate de producție, cât mai aproape de ceea ce ar însemna natural”, povestește Șerban despre modelul care a stat și la baza inspirației pentru Perkins.
Cosmina și Șerban Dinu au venit cu un concept destul de nou pe piața din România, chiar dacă mai la vest este implementat deja de câteva zeci bune de ani și noi generații de fermieri care practică agricultura regenerativă.
”Pentru mine declicul a fost când începusem să facem cercetare și am descoperit acest fermier din Suedia, Richard Perkins, care preluase ce însemna model bun pentru a face agricultură regenerativă din mai multe părți. Planul său a fost să dezvolte o fermă în Suedia, unde să facă mai multe antreprize și să țină o evidență strictă a absolut tuturor datelor și procedurilor. Învățând de la el totul este foarte pragmatic, se pune accent pe un minim de condiții ca să poți să intri și în cursul lui online ți se oferă detaliat, de la A la Z, tot ce presupune fiecare antrepriză, toate procedurile, ai business plan, ai schițe ca să știi cum să construiești. Plus că toți cursanții săi aveau afaceri de succes în anul următor. Am știut că și eu, care nu veneam din domeniu, aveam o rețetă a succesului care putea fi testată și urmată”, explică Șerban.
Soluția cu care a venit fermierul american a fost, în special pe partea de creștere de pui de carne, ”să vină cu un model care să-i permită păsării să fie pasăre, cum zice el”.
”Noi de la 21 de zile încolo, scoatem păsările pe pășune și acolo își petrec tot restul vieții, până la procesare. Deci nu mai există un coteț, ele nu mai intră nicăieri, stau doar pe pășune. Dar există o problemă. Ca să ții păsări afară pe pășune trebuie să le protejezi de mediu, de intemperii, de prădători. Iar soluția cu care a venit el sunt niște adăposturi mobile. Sunt niște voliere care nu au podea și în care stau păsările în grupuri de câte 75 și sunt mutat zilnic pe suprafețe noi de pășune”, adaugă Șerban, menționând că în acest mod diferă abordarea lor de sistemul free-range, unde păsările sunt crescute într-o hală și au acces la exterior.
”Este un model care a trecut testul timpului, se practică din anii 70, este foarte popular în Statele Unite, a început să apară și în vest, sunt sute de mici fermieri care au adoptat acest model”, precizează el.
Ce fac Cosmina și Șerban prin Ferma de păsări pășunate? Concret, iau pui de o zi, îi cresc într-un mediu protejat până la 21 de zile, după care îi mută în acele voliere pe care le mută zilnic. ”Sunt 75 de păsări într-un adăpost mobil, avem foarte mare grijă să nu fie multe la un loc, să reducem stresul, și le dăm șansa asta să-și exercite cât mai mult comportamentul lor natural”, afirmă Cosmina.
Proiectul celor doi soți susține tranziția sectorului românesc de avicultură către practica agriculturii regenerative – ”o soluție veche la problemele (noi) cu care ne confruntăm”. ”Acest tip de agricultură cuprinde măsuri de sustenabilitate, care pun accent pe eficientizarea producției agricole prin modelarea proceselor și sinergiilor observate în natură și are ca scop final nu doar păstrarea resurselor actuale ci mai mult, înmulțirea și sau creșterea lor calitativă pentru generațiile viitoare”, spun Cosmina și Șerban.
Sistemul are la bază pășunarea păsărilor și presupune păstorirea puilor în adăposturi mobile fara podea care sunt mutate zilnic (sau chiar de două ori pe zi) pe pășune sau lucernieră nouă astfel că puii începând cu vârsta de 21 de zile au șansa să-și exprime comportamentul natural și pot să facă mișcare și ”să scurme în aer liber cu acces constant la soare, iarbă proaspătă, râme și insecte. Acest stil de viață sănătos împreună cu dieta omnivora echilibrată pe care le-o completăm cu furaje naturale reduce la zero nevoia de administrare a medicamentelor și le oferă păsărilor aporturi crescute de vitaminele A, E și Omega 3”, completează ei.
Ce conțin adăposturile mobile pentru puii pășunați
Adăposturile mobile includ umbrare, hrănitoare și sisteme de adăpare și sunt special proiectate pentru a proteja puii de prădători, intemperii sau căldură excesivă. Prin mutarea lor, păsările beneficiază zilnic de un așternut natural curat în timp ce dejecțiile lor fertilizează natural solul. În plus, păsările curăță solul de buruieni și insecte dăunătoare, diminuând sau chiar eliminând necesitatea de a trata solul cu substanțe chimice.
”Tranziția la acest sistem holistic de creștere a păsărilor aduce multiple beneficii ce vizează atât calitatea hranei produse, cât și bunăstarea și sănătatea animalelor, mediul înconjurător, fertilitatea solului, economia locală și nu în ultimul rând profitabilitatea micului fermier - toate cu o investiție relativ mică care se poate amortiza încă din primul an”, mai spun fondatorii Fermei de păsări pășunate.
Și pentru că am adus în discuție investiția într-un astfel de proiect de fermă, cei doi antreprenori ne spun că și-au dorit să nu se îndatoreze peste puterile lor pentru a se asigura că pot să-și păstreze libertatea într-o perioadă cu multe incertitudini.
Astfel, investiția de până acum a fost de aproximativ 10.000 de euro, din care marea majoritate a cheltuielilor a reprezentat dezvoltarea infrastucturii:
- centrul de sacrificare (Izoterma, mobilier inox, instalații, zone de refrigerare, deplumator, opăritor, spălător sub presiune, lăzi de transport, echipamente de lucru pentru personal, produse de curățenie și dezinfectare, etc.),
- dotarea halei de creștere (becuri, lămpi, adăpătoare, hrănitoare, despărțitoare, instalații etc.),
- adăposturi mobile (circa 200 de EUR/ adăpost).
”Terenul pe care mutăm puii este al familiei. Adăposturile sunt construite de Șerban după modelul dezvoltat și perfecționat de Joel Salatin de la Polyface Farms de peste 40 de ani”, țin să adauge Cosmin și Șerban.
În plus, așa cum precizează cei doi tineri antreprenori, au pornit proiectul în baza a 2 principii de la care nu au făcut rabat.
”Să facem cât mai multe lucruri cu forțe proprii, în mare, Șerban se ocupă de partea de producție - creștere și infrastructură -, eu de managementul afacerii, marketingul și relația cu clienții și împreună de procesare”, detaliază Cosmina primul principiu.
În al doilea rând, și-au dorit să refolosească, sau upcycle, așa cum este termenul folosit tot mai mult la nivel global de noua generație de antreprenori și manageri mult mai conștientă de relația dintre om și mediul înconjurător, să căute la mâna a doua cât mai multe materiale și echipamente, acolo unde se poate.
De exemplu, încăperea centrului de sacrificare este o izotermă dezafectată de la companie avicolă pe care au recondiționat-o pas cu pas cu forțe proprii (vopsea, instalație electrică, instalație de apă, compartimentări etc.). Totodată, masa de eviscerare, chiuvetele și corpurile de inox din centrul de sacrificare provin de la un fost restaurant mexican, acum închis. Deplumatorul de păsări fusese achiziționat de o persoană dintr-un sat învecinat care îl folosise o singură dată, iar prelatele cu care acoperă adăposturile sunt bannere de reclame stradale reciclate.
Anul acesta, care pentru ei a echivalat cu anul pilot de dezvoltare a Fermei de păsări pășunate, au crescut 3 serii de test cu un număr total de aproximativ 500 de pui prin care au validat ideea, procesul de creștere, sacrificare și comercializare, au făcut toate investițiile de infrastructură (mini-hala de creștere, adăposturi, centru de sacrificare) și au dezvoltat sistemul de management (proceduri și procese clare pentru toate etapele de producție).
Deja au o bază de clienți fideli deja în Brasov și București și sunt în discuții cu serie de băcănii și restaurante care și-au manifestat interesul pentru puii crescuți la ferma lor.
”Știam foarte bine că, cel puțin la oraș, cererea de carne sănătoasă, crescută etic și în condiții foarte bune, depășește cu mult oferta. Mai mult de jumătate din carnea de pasăre care se consumă în momentul acesta în țara noastră este produsă în gospodăria proprie. Dar dacă tu nu ai o rudă care să crească păsări, sau nu știi pe cineva, nu ai cum să ajungi la sursele bune”, spune Cosmina, precizând faptul că s-au confruntat și ei cu frustrarea de a căuta și nu găsi produse de calitate.
Ce înseamnă de fapt carnea eco-bio care se vinde pe internet
”Este plin online-ul de carne eco-bio, însă adevărul este că sunt produse fără standarde, după priceperea crescătorilor. Care poate varia, evident. Plus, în cele mai multe cazuri, fără autorizații, asta și pentru că legislația este destul de complicată. Restul care nu au de unde să cumpere această carne, ori nu mai consumă carne de pasăre, ori cumpără din import, ceea ce din punctul nostru de vedere e păcat, e o ratare, pentru că avem destul de multe surse în țara asta ca să creștem păsări de foarte bună calitate”, afirmă ea.
Cei doi antreprenori vând pui întregi, cu o greutate medie de 2,5 kg la 35 de lei/ kg, iar pe viitor plănuiesc să vândă și (pipote, inimi, ficați), precum și picioare de păsări, precum și să extindă ferma cu o gamă de ouă premium de la găini ouătoare crescute tot în sistem de pășunare, dar și să încerce o serie de curcani.
În prezent, majoritatea vânzărilor se realizează prin intermediul Facebook după modelul Reko.
În esență, Reko (“Consum Echitabil”) este un model de intermediere directa între mici producători si consumatori care are la bază folosirea platformei Facebook ca și mediu de comunicare. ”Aceasta inovație vine din Finlanda iar acum se răspândește cu repeziciune prin toata lumea. Avantajele sunt ca se pune foarte mare accent pe eficienta si simplitate. Nu exista intermediari sau comisioane”, spun tinerii.
Așa cum ne explică Șerban și Cosmina, modul de funcționare al modelului Reko este următorul:
Pentru început, producătorii postează săptămânal (sau cu ocazia evenimentelor stabilite de admin) ofertele lor. Clienții răspund la postările producătorilor cu o comandă de produse și cantitatea dorită.
Comenzile sunt confirmate după ce sunt plătite (deși sunt producători care accepta și plata la fața locului).
Clienții și producătorii se întâlnesc într-un punct de colectare (poate sa fie o parcare, un parc sau orice alta locație) de unde pot prelua produsele și pot să se cunoască cu producătorii și alți consumatori din comunitatea lor.
”Pe lângă vânzările directe suntem în discuții avansate cu diverse băcănii și restaurante însă aceste vânzări nu am vrea să depășească 30% din producție deoarece preferăm relația directă cu consumatorii noștri atât din punct de vedere al relațiilor personale și al feedbackului direct cât și din punct de vedere al rentabilității financiare și al riscului scăzut”, menționează Cosmina.
Ca planuri pentru dezvoltarea ulterioară a fermei, Cosmina și Șerban își doresc ca de anul viitor să crească producția de 10 ori la aproximativ 5.000 de pui in 8 serii a câte 750 de pui la 3 săptămâni distanță.
Pentru a ajunge la acest nivel estimează că vor avea nevoie de o suprafață de aproximativ 2,5 ha de teren pentru pășunarea prin rotație (păsările nu vor trece pe aceeași bucată de pășune mai mult de o dată pe an).
”Vom continua dezvoltarea centrului de sacrificare în care vrem sa adăugăm o cameră de răcire rapidă (Blast Chiller) și vom construi noi adăposturi mobile (pana la 20). Luăm în calcul să încercăm și o variantă de adăpost mai mare, tip seră, care poate adăposti între 450 și 600 de pui și care este mutat cu tractorul pentru a ne simplifica sarcinile zilnice și a eficientiza procesul de creștere”, completează ei.
Cum se sacrifică puii
În acest moment, fiecare serie de pui este sacrificată în 3 tranșe, la sfârșitul săptămânilor 8, 9 și 10 pentru a obține o uniformitate a greutății carcasei.
”Momentan procesăm doar proaspăt pentru precomenzi, preplătite însă pentru la anul luăm în considerare să și congelăm o parte din producție ca să putem asigura pui pe tot parcursul anului”, mai spun fondatorii Fermei de păsări pășunate.
Potrivit lui Șerban, au făcut încă de la început o analiză de piață în ceea ce privește partea de sacrificare a păsărilor și au înțeles destul de rapid de ce este un proces atât de anevoios. În plus, nu este deloc creat pentru a veni în ajutorul micilor producători.
”Într-un centru de sacrificare, ca mic producător, trebuie să sacrifici maxim 10.000 de păsări pe an. Noi am numărat 27 de centre de sacrificare, noi am fi al 28-lea, dar unele dintre ele sunt și pentru păsări sau rațe, curcani. Ideea e că, și la capacitate maximă vorbim de o producție de 240.000 de păsări/an. Raportat la carnea de pasăre care se produce, reprezintă o proporție de 0,0008%, sau producția industrială este de 11.000 de ori mai mare decât cea în legalitate, la nivelul de mic producător, în România. După ce am parcurs vreo 3 luni de zile procesul acesta de înregistrare a centrului de sacrificare ne-am dat și seama de ce se întâmplă așa. Legea este neclară, scrisă pentru industrie, nu ține cont de micul producător și direcțiile sunt generale”, declară el.
De altfel, cadrul legislativ precar se numără printre motivele pentru care tinerii nu-și mai doresc, neapărat, să încerce să facă business-uri inovatoare în domeniul agricol.
România are cei mai bătrâni fermieri din Europa
”Avem cei mai îmbătrâniți fermieri din Europa și cei mai puțini cu studii superioare, aproximativ 2%. Se explică și plecarea masivă a tinerilor, lipsa de inovație, de tehnologie”, spune Cosmina, adăugând faptul că, în România lucrează în domeniul agriculturii circa un sfert din populație, cu mult peste următoarea țară din top, Grecia, în care 11% din populație ar fi implicată în agricultură.
”Dacă prin tradițional înțelegem agricultura convențională, cea care se bazează pe munca mecanizată, pe monocultură, pe chimizarea și tratarea cu chimicale a terenului agricol, cea care se practică intensiv de vreo 70 de ani la noi în țară, nici acolo nu avem foarte multe motive de speranță pentru că sunt asociate alte probleme cu genul ăsta de agricultură, și în primul rând o să menționez eroziunea solului, iar România are o problemă mai ales în zona de sud-est a țării unde avem o deșertificare destul de profundă”, afirmă ea.
Cei doi soți antreprenori precizează faptul că au pornit Ferma de păsări pășunate dintr-o mare îngrijorare: ”cine ne va hrăni peste 5-10 ani? Am ales calea aceasta a agriculturii regenerative pentru că, în primul rând, scopul ei este să readucă viața în sol, de microorganismele alea din sol ține dezvoltarea. Așa ai o plată sănătoasă și apoi un animal sănătos. Prin munca noastră de fermieri regenerativi facem și un pic de muncă împotriva schimbărilor climatice pentru că reținem carbon în sol”, precizează ei.
Care sunt următorii pași pentru fondatorii Fermei de păsări pășunate?
Ca din 2021 să scaleze producția la 5400 de pui / an (circa 225 de pui / săptămâna) cu toată infrastructură necesară, să dezvolte propriile furaje din materii prime certificate ecologic. În plus, să testeze modelul de microfermă de găini ouătoare de la păsări crescute pe pășune (tot după modelul lui Joel Salatin) pentru a răspunde la cererea mare pe care au primit-o pentru ouă de găină de cea mai bună calitate.
Nu în ultimul rând, să investească în infrastructura necesară pentru a extinde producția într-un punct de lucru din județul Brașov.
Și mai au un plan cu acțiune pe termen lung.
”Ne dorim să inspirăm alți fermieri să preia liber acest sistem de creștere pentru toate beneficiile ecologice, sociale și economice pe care le presupune. Misiunea noastră este să accelerăm tranziția către o agricultură regenerativă, pe care o considerăm soluția la multele dintre problemele cu care se confruntă societatea noastră, inclusiv schimbările climatice, pierderea biodiversității, creșterea incidenței bolilor degenerative și cronice. Vrem să contribuim la o lume un pic mai bună pentru copiii noștri”, concluzionează Cosmina și Șerban Dinu, fondatorii Fermei de păsări pășunate.
*Interviul a fost realizat la Impact Hub Bucharest Timpuri Noi
