„Toată viața mea am fost intraprenor.”

A lucrat în presă, apoi, timp 18 ani a fost manager în corporație, în domeniul asigurărilor de viață. Ajunsă la nivel de sub top CEO, și-a dat seama că nu mai crește și avea două soluții: să se orienteze către o altă companie sau să pună pe picioare o afacere proprie.

Avea 40 de ani și un copil la liceu când și-a dat seama că este momentul să facă ceva pentru ea. Până atunci, se concentrase destul de mult pe carieră, timp în care copilul ei petrecea câte 10 ore cu o bonă. Așa că a decis să meargă în zona de antreprenoriat, care i-ar permite să se concentreze mai mult și pe familie, mai ales că mereu a creat diverse proiecte în interiorul corporației.

Își amintește cu amuzament de toate lucrurile pe care nu trebuie să le faci în antreprenoriat, învățate din propria experiență. S-a asociat cu vărul ei și a pornit o afacere de yachting. A fost un succes, iar foștii colegi corporatiști o invidiau că a reușit să-și împlinească un vis. Dar recunoaște că navigarea în sine nu era o pasiune, ci businessul din spatele ei.

În scurt timp a înțeles că ceea ce vinde este povestea din spatele brandului. A decis să se specializeze în personal branding. În momentul în care a văzut că în cazul celor mai mulți traineri și programe de training lipsește capitoul de expertiză, a creat propriul program de training în 10 pași.

Așa a început să facă branding pentru antreprenori, de unde a apărut și toată povestea Comunității de Mamprenoare.

Aceasta este, pe scurt, povestea Alinei Bota, fondatoarea Comunității Mamprenoare dedicată, așa cum spune și titlul, mamelor antreprenor.

„Noi româncele, prin tradiție, aveam acea clacă unde ne adunam și lucram împreună.”

În loc să fie în competiție între ele, s-au gândit că ar fi mai bine să colaboreze. „Imaginează-ți diferența dintre cum este să plătești câteva ad-uri pe Facebook sau să te recomande 200 sau 400 de femei deodată”.

Au pornit din Cluj, au mers la București, apoi Ploiești, Alba Iulia, Iași, Timișoara și urmează Oradea. De asemenea, există un grup în Belgia și câteva mame în Elveția, UK, Franța. Alina spune că își dorește să lucreze și cu românce din Diaspora, dar, momentan, vrea să se ocupe de România.

Face consultanță cu mamele din Diaspora și lucrează unu la unu pe internet. Procesul este similar cu cel din România, diferența este modul în care se face un SRL sau un independent complementar în Belgia și România, pentru că există alte facilități.

„Am contactat comunități din afară, care vor să intre în România, dar modele de business pe care le propun nu își găsesc locul aici. De exemplu, am testat piața pentru un serviciu de babysitting care a demonstrat o reticență totală din partea mamelor. Mămicile noastre sunt obișnuite cu bone stabile, nu le place ideea de a veni o altă studentă în fiecare zi sau de a se abona la un website ca să plătească o taxă pentru garanția de a avea un cont.”

„Noi nu suntem feministe, noi suntem familiste.”

Companiile nu prea au programe pregătite pentru mame care se întorc la serviciu. Alina spune că mamele nu prea sunt înțelese, iar maternitatea este văzută ca un handicap.

„Nu ai cum să le ai pe toate. Dacă ești concentrată pe carieră, este clar că sunt lucruri pe care le neglijezi: nu ai cum să fii soția și mama perfectă când tu ai 100 de oameni în subordine și gestionezi proiecte de milioane de euro. În schimb, un program de after school, de exemplu, ar fi util.”

Tradițional, spune Alina, așa a fost dintotdeauna: femeia se ocupă de casă, iar bărbatul merge la vânătoare. „Ne-am pierdut asta atunci când nu am mai putut să ne susținem financiar dintr-un singur salariu, iar femeia a devenit tot mai independentă. Ceea ce nu este rău. Dar am trecut într-o extremă, în care eu sunt egală cu bărbatul, dar nu sunt deloc. Bărbatul are anumite abilități care le completează pe-ale noastre”.

Motivul pentru care foarte multe afaceri apar în concediul de maternitate se datorează unui boost de creativitate care apare în momente emoționale, de o transformare puternică, afirmă specialiștii. Alina Bota continuă această idee și spune că aceste afaceri se dezvoltă atât de bine, încât și tăticul devine parte din business. În general, el se implică pe zona tehnică, administrativă și de vânzări. Astfel, devine o afacere de familie.

„Am început să lucrez cu ei [soții] pe consultanță, pentru că soțul a devenit foarte implicat. Găsiți admirația în soții voștri. Orice bărbat admiră o femeie care face ceva pe puterile ei.”

Sunt în comunitate mame care au avut curajul să facă și al doilea copil, tocmai pentru că simțeau siguranța financiară și emoțională oferită de antreprenoriat.

„Nu facem selecție după câți copii ai sau dacă ai. Suntem femei, pur și simplu.”

Din Comunitatea Mamprenoare nu fac parte doar mame, așa cum s-ar putea înțelege din nume. Sunt și femei necăsătorite sau care nu au copii, femei foarte tinere și chiar bunici.

„Eu practic am tradus în română termenul ”mompreneur”, care există peste tot în lume. Oamenii făceau mișto de mine, că sună ca și compresoare, dar uite că a fost copiat și a devenit un brand.” Potrivit Alinei, femeile din Comunitatea Mamprenoare sunt adesea recunoscute ca fiind mamprenoare, ceea ce inspiră încredere clienților. Comunitatea este deja în proces de înregistrare a numelui.

„Noi suntem un business hub & accelerator.”

Întrebată despre activitatea Comunității, Alina zâmbește și mărturisește că, inevitabil, întâlnirile lor se învârt tot în jurul copiilor. Scoate repede și îmi arată o poză cu ea purtând în brațe copilul unei mame. Era la un workshop și copilul părea că se întrece cu ea la vorbă, deși mai mult gângurea. Semn că mamele sunt destul de puternice să se adapteze în orice situație.

Nu știe un număr exact, dar cu siguranță depășesc 500 de membre, iar numărul lor crește exponențial, având în vedere că numai săptămâna asta urmează să aducă în comunitate circa 100 de membre.

Nu există o taxă de membru. Intrarea se face prin intermediul unui workshop de antreprenoriat, „Sunt mămică și antreprenor de succes”, organizat în mai multe orașe din țară. Aici le sunt prezentați cei zece pași despre cum să pornească de la zero, vorbesc despre greșelile în antreprenoriat, despre ce face Comunitatea Mamprenoare pentru ele și sunt setate niște standarde de comunicare și comportamente - nu sunt în competiție, ci se ajută reciproc.

Ce face Comunitatea Mamprenoare pentru mămici?

După acest workshop de antreprenoriat, începe promovarea online și offline. Zilnic sunt promovate câte 1-2 mămici pe pagina de Facebook a Comunității, pe paginile lor personale, pe grupuri, se recomandă reciproc și fiecare primește profil gratuit pe mamprenoare.eu. Aici, există posibilitatea ca ele să-și pună produsele pe site, împreună cu povestea acestuia și cu direcționare către adresa de email / Facebook / website a membrei. Tot pe acest site pot scrie articole de interes public cu referire la produsele lor. „Noi nu suntem implicate deloc în procesul de vânzare”, menționează fondatoarea Comunității.

Apoi, o dată sau de două ori pe lună se întâlnesc la o cafea, cu o agendă foarte clară, și discută pe diferite tematici propuse de către ele. De fiecare dată, este adus un specialist care să le îndrume în zona în care întâmpină obstacole. În cele din urmă, fac parteneriate între ele și își dau sfaturi de business.

„Ce-mi doresc eu foarte mult este să devenim o comunitate foarte vocală, care să impună schimbări legislative.”

Anul acesta va avea loc și Școala de Management. „Am învățat un lucru în management și în zona de educație: livrezi pe nevoi”, afirmă Alina. Tocmai din acest motiv, va fi organizat un webinar, pe tematici de interes pentru antreprenoare. Printre acestea se numără teme legate de leadership, dezoltare personală, time management, managmentul performanței, setarea obiectivelor pentru angajați, luarea deciziilor și bazele managementului.

Alina ne spune cu bucurie că, acum, comunitatea antreprenoarelor are o voce, pentru că pe 8 martie se va lansa Federația Patronatelor Femeilor Antreprenor din România.

„Vreau să existe sprijin pentru antreprenori, nu doar pentru mămici. De exemplu, mi-aș dori să existe programe ca, pe lângă concediul de maternitate, să le ajute să-și deschidă un PFA până la un anumit nivel de venit. Nu poți să îți dai demisia brusc și să rămâi fără venit. Acum, dacă produci venit mai mare de 3.600 de lei, îți pierzi îndemnizația de concediu de maternitate. Pe de altă parte, dacă nu vrei să te întorci la job, rămâi fără niciun suport financiar.”

În cele din urmă, spune că mamele și femeile antreprenor ar trebui să se asculte pe ele atunci când se gândesc să pornească o afacere pe cont propriu. „Sună foarte prost, dar citisem undeva că «ne naștem cu instinct și ne stricăm prin educație». Nu suntem învățați să ascultăm de propriul instinct și să ne urmăm pasiunea. Pentru mine, succesul ține de împlinirea sufletească, să ai un nivel de confort, să ai un stil de viață pe care ți-l dorești și să faci ceea ce îți place.”

Foto: Mamprenoare / Facebook