Bună dimineața, Adevărul așa cum îl cunoșteam noi a dispărut. Iar fiecare dintre noi este responsabil să recunoască faptul că trăim într-o lume care nu mai arată așa cum arăta acum 10 ani. Trăim într-o lume pe care încercăm să o analizăm cu uneltele anilor 2000, dar care a trecut într-o nouă etapă. Din acest motiv, e responsabilitatea noastră ca jurnaliști să vă spunem asta. Și responsabilitatea voastră de a vedea aceste lucruri. Motivul? Dacă tratăm realitatea și adevărul de astăzi ca acum 20 de ani este ca și cum am încerca să discutăm cu o persoană din Evul Mediu. Primul text în limba română, așa cum este recunoscut de istorici, este Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung de la 1521 către primarul Brașovului. Încearcă să citești acel text. E în limba română, dar nu o vei înțelege. Adevărul de astăzi este diferit de cel de acum 30 de ani. Deși faptele nu s-au schimbat, oamenii vorbesc o altă versiune de fapte. Impactul social media Social media a creat două fenomene distincte. Pe de o parte oamenii au fost izolat în bule comunicaționale către care sunt livrate mesaje targetate și care alimentează fricile și furiile lor. Pe de cealaltă parte, fenomenul invers este că oamenii sunt expuși la grupuri sociale și grupuri de credințe cu care nu s-ar fi întâlnit vreodată. Acest clinci online provoacă un nou val de furie și frică. Traduc fenomenul acesta în viața reală. Fac exercițiul acesta. Mie îmi place culoarea verde. Vorbesc cu prietenii mei care au aceleași valori ca mine și ne place tuturor într-o anumită măsură verde. Schimbăm opinii despre verde. În viața reală nu stau la aceeași masă cu oameni cărora le place albastru. Sau îi evit. Sau dacă ajung la aceeași masă ajungem acasă și nu ne mai vedem. Online suntem puși la aceeași masă, porțile sunt închise și suntem forțați să ne spunem ceva. Ne înfuriem și ne temem unii de alții. Faptele alternative Am râs în 2017 când purtătorul de cuvânt de atunci al Casei Albe din primul mandat Donald Trump a vorbit despre "alternative facts". A fost premonitoriu. Pentru că fiecare bulă informațională este bombardată de informații distincte, nu mai știm același lucru, nu mai știm același adevăr. Iau cazul verde-albastru. Mie mi se spune că verde este albastru. Celor cărora le place albastru li se spune că albastru este verde. Bombardați de informație uităm de simplul fapt că albastrul este albastru și verde este verde. Iar îmbinarea dintre aceste două culori poate da o altă tonalitate cromatică. De asemenea, uităm că uneori îmbinarea dintre verde și albastru poate oferi cea mai frumoasă culoare. Information overload Academiciienii numesc perioada de astăzi, post-pandemică, drept information overload. Adică un aflux puternic de informație pe care oamenii nu o pot stăpâni. Conform textului lui Bawden și Robinson din 2020 "information overload înseamnă că eficatitatea unui individ de a folosi informația este încurcată de cantitatea de informație relevantă și utilă disponibilă". Trăim în era în care suntem asaltați de informație. Chiar dacă nu ne dorim acest lucru, avem informații astăzi despre guvernul României, acțiunile ICE din Minneapolis, revoluția din Iran, războiul din Ucraina, Călin Georgescu, 100 de clipuri amuzante de pe TikTok, crima din Timiș. Deși nu avem nevoie de toate aceste informații în timp real, le primim. O carte recentă citită de mine spunea "oamenii s-au dus după informație pentru toată existența lor. Astăzi informația vine după oameni" cu ajutorul algoritmilor. Densitatea informațională nu ne mai permite să avem opinii solide, argumentate, dar, de asemenea, să nu ne pese de un subiect anume. Pregătirea de a duce informație Consider că oamenii nu sunt pregătiți pentru a mânui cantitatea de informație care ni se aruncă în față. Fenomenul interesant e că educația formală nu pare a avea efectul scontat, ci e diluată. Academicieni, doctori, oameni cu facultate sau cei cu 8 clase sunt victime egale ale fenomenului. Doar limbajul lor e un pic diferit, impactul e identic. Creierul uman poate duce informația așezată ca într-un ziar. Nu mă interesează pagina 2. Deci voi da pagina și voi citi doar pagina 5 și 6. Dar astăzi e ca și cum un pluton de dictatori ai informației (algoritmii) ne țin ziarul în față și ne obligă să-l citim din scoarță în scoarță. Nu știm ce să facem cu acea informație. Poți să jonglezi cu două bile, dar nu poți jongla cu 7 deodată. Fisiunea nucleară a informației Pentru că social media și algoritmii alimentează o informație infinită. Pentru că suntem în bule targetate. Pentru că adevărurile au devenit versiuni de adevăr. Pentru că informația a devenit informație eu consider că s-a produs un fenomen pe care nu l-am observat. E un Big Bang al informației. E o fisiune nucleară a atomului informațional. Deși o faptă nu ar trebui să fie spartă, deși fizica informațională nu ar trebui să permită acest lucru, viteza de propagare a informațiilor înspre oameni a produs un fenomen care nu a existat până acum. Atomul informației s-a spart. A fost creată o fisiune a informației. Același adevăr a devenit două. Iar reunirea atomilor este imposibilă în momentul de față. Unde mergem de acum? Cred că primul pas este cel de conștientizare. Conștientizarea că social media ne face rău (marile rețele sociale au fost date în judecată în California pentru că sunt făcute să cauzeze dependență). Că nu trebuie să știm tot. Că nu trebuie să avem o părere despre orice. Cred că al doilea pas e dialogul cu puțini, nu cu mulți. Am văzut efectele în ultimii ani. Familii dezbinate de opinii distincte. Vedem efectul în Statele Unite. Tendința e să încercăm să convingem mase, pentru că masele vor să ne convingă pe noi. Soluția o pot vedea în dialogul cu puțini. Părinte-copil. Prieteni. Apropiați. Unul câte unul. Al treilea pas este de reducere a cantității de informație în mod conștient. Reducerea timpului petrecut în social media. Ratarea intenționată a informațiilor. Afirmația "nu știu" să fie folosită mai des. Acestea sunt câteva dintre lucrurile pe care le fac eu. O zi bună! Vlad Andriescu vlad@start-up.ro Editor Coordonator
| 
