Alege platforma ta favorită de streaming:

Invitatul permanent al The Mind Online Podcast este Nansi Lungu, Consumer’s Behaviour Coordinator la Bitdefender și fondator al Behavioural Insights Team. Nansi are un doctorat în filosofia minții și un masterat în terapie cognitivă. Împreună cu el am încercat să aflăm răspunsurile pentru întrebarea ”ce s-a întâmplat cu memoria noastră în ultimii ani?”.

Nansi explică faptul că e complet normal să uităm lucruri. Și nu doar că e normal, ci și sănătos.

”În mod sigur, creierul uită constant - și e foarte bine că uită, în sensul în care restructurează informația astfel încât să rămână doar informațiile esențiale. E un lucru foarte important. Nu e o problemă că, din când în când, mai uităm. Văd foarte des în jurul meu oameni care spun «am început să uit, nu știu ce se întâmplă cu mine» - e cel mai probabil o panică nejustificată. Nu uităm atât de server încât să fie considerată o problemă cognitivă”, explică Nansi Lungu. El mai punctează faptul că dacă ar fi, într-adevăr, o problemă serioasă s-ar manifesta ”atât de evident încât nu ar mai fi dubii”.

Iar cei îngrijorați de memoria lor și-o pot exersa oricând, susține expertul.

”În general, vestea bună este că memoria este exersabilă - este profund exersabilă. Nu e o cutiuță în care punem lucruri, ci un întreg sistem de reconstrucție, de recuperare de informație, de creare de legături între lucrurile deja știute - este o fabrică întreagă acolo și e greu să funcționeze prost dacă ai grijă de ea”.

Chiar și înainte de pandemie, existau numeroase studii care ne arătau că Internetul are un impact negativ asupra memoriei și asupra atenției. Având în vedere că intrăm deja în al treilea an de pandemie, timp în care ne-am mutat aproape cu totul în online, ar putea exista anumite repercusiuni în acest context?

”Există, dar nu e atât de dramatic. Problema internetului când vine vorba despre memorie, și când vine vorba despre atenție - pentru că nu e important doar cât de bine îți amintești, ci cât de bine ai solidificat informația înainte să o recuperezi - este că ne duce către o zonă de multitasking și că ne absoarbe chiar și atunci când informația nu este esențială”, explică expertul. ”E clar că activitatea de acest gen nu este coerentă și, atunci, calitatea informației și modul în care aceasta este stocată sunt mult scăzute. Deci nu e vorba doar despre faptul că recuperăm greu amintirile, problema e că le absorbim repede și că îi transmitem creierului că poate nu e atât de importantă”, mai spune el.

Practic, informațiile venite rapid, din contexte și direcții diferite, nu pot fi la fel de bine procesate și legate de cunoștințe deja existente. ”Internetul are un multitasking foarte special - în viața de zi cu zi e greu să ai atât de multe «ferestre» deschise câte ai în cazul online-ului. Deci acest multitasking scade calitatea memoriei, a atenției, și există indicii că ar avea chiar efecte pe termen lung. De fapt, scade abilitatea de a te concentra semnificativ pe anumite subiecte”.

Cu toate, acestea, Nansi Lungu nu consideră internetul și mediul online o problemă în sine. Consumul exagerat este, în opinia expertului, principalul vinovat când vine vorba despre deteriorarea capacității de concentrare.

”Dacă în restul timpului ai avea o muncă concentrată, departe de internet, sunt absolut convins că rețelele de cunoaștere ale creierului ar putea fi construite, cunoștințele ar putea fi consolidate, iar raționarea ar fi mai profundă”, detaliază el.

”Internetul este o invitație la fast-food mental”, mai punctează Nansi Lungu.

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.

Dar există și unele efecte mai puțin așteptate ale consumului excesiv de online, precizează expertul.

”Unul dintre ele este că începi să confunzi sursa informațiilor. Cei care știu lucruri de pe internet au puternica senzație că le-au știut dintotdeauna - un efect neașteptat. Neputând să indice exact o sursă, e ca și cum creierul ar spune «asta o știam eu, era acolo». În cazul unui efort intelectual ceva mai sofisticat ai nevoie să-ți amintești sursele, să înțelegi de unde și de ce spui anumite lucruri”, exemplifică el.

”Cred că internetul nu reprezintă informație, ci plăcerea consumului în sine”, mai punctează expertul. Acesta ar fi motivul pentru care nu ne concentrăm cu adevărat pe conținut, ci am dezvoltat o plăcere de a consuma ceva. Mai mult, el avertizează asupra faptului că cei care consumă foarte mult conținut online sau jocuri video fără a se opri pot înregistra scăderi ale materiei cenușii, potrivit unor studii neurologice.

Am vorbit despre cum i-a afectat pandemia pe copii, despre școala online, dar merită să mai deschidem odată subiectul, având în vedere tema de azi. Neurocercetătorii vorbesc deja despre ”digital amnesia” sau amnezia digitală, provocată de dependența de smartphone. Iar această dependență pare să îi afecteze mai mult pe copiii care, ei bine, s-au născut cu aceste dispozitive în mână. Ei stau foarte mult pe rețele precum TikTok sau Instagram unde consumă sute de clipuri de câteva de secunde într-un timp foarte scurt, fiind bombardați practic de informații. Cum pot părinții să se asigure că aceste comportamente nu vor avea un impact major negativ pe termen lung, mai ales în contextul actual, când online-ul pare cea mai sigură opțiune pentru socializare?

În ceea ce privește copiii și accesul acestora la internet și la platformele de social media, Nansi Lungu consideră că e nevoie ca timpul petrecut în astfel de activități trebuie limitat. Apoi este indicat ca cei mici să aibă o activitate intelectuală ce nu presupune o conexiune la internet - trebuie să fie ”coerentă, intensă, profundă” din care să nu fie distrași de telefon.

”Totuși, a apărut și un efect benefic: creșterea memoriei și atenției a venit dintr-o zonă neașteptată. Cât timp școala s-a făcut online, ei au dormit mai mult. Și somnul este cea mai importantă - și mai simplă - componentă biologică care poate fi reglată. Dacă nu ești odihnit, pierzi atenția și pierzi memoria”.

Una dintre provocările școlii online vine din faptul că ”trebuie să fie mai atrăgătoare decât restul activităților de pe smartphone”. ”Aici cred că trebuie să îi întărim foarte mult pe cei care predau orele, pentru că, pentru câteva ore, trebuie să fie mai interesanți decât telefoanele. Eu nu cred că aș fi făcut cine știe ce școală dacă eram în vremurile astea - cu jocurile existente, cu provocările actuale”, recunoaște, râzând, Nansi.

Efectele depresiei și anxietății asupra memoriei și atenției

Ascultă episodul direct pe Spotify în acest player de mai jos.

Pe lângă folosirea excesivă a tehnologiilor, știu că depresia și anxietatea afectează și ele memoria. Având în vedere că ultimii doi ani au fost absolut groaznici pentru mulți oameni și cel puțin neplăcuți pentru majoritatea, în combinație cu tehnologia folosită în exces, riscăm să ajungem cu toții ca niște peștișori aurii, în acvariile noastre Work-From-Home sau Study form Home, dacă pandemia nu se va sfârși curând? Expertul spune că cei care cred că suferă de astfel de afecțiuni ar trebui, în primul rând, să caute ajutor specializat.

”Deja când crezi că te afli într-o stare de depresie sau de anxietate, nu mai există să asculți podcasturi - trebuie să te duci la specialist. Când bănuiești despre tine că te afli în zona respectivă, e un steag roșu imens care flutură și zice «du-te repede neapărat»”

În același timp, tinerii au fost mai afectați de restricțiile din pandemie la nivel emoțional decât adulții, explică expertul.

”Creierul nostru are o flexibilitate mai mare decât credem, dar cred că tinerii sunt mai expuși decât adulții. Adulții au un exercițiu de viață, știu până unde să se retragă și cât să se expună. Poate nu sunt cei mai fericiți oameni din lume, dar echilibrul îl au. Nu e același lucru la tineri”.

Dar creierul nostru pare să se fi adaptat internetului încă dinainte de pandemie. ”Nu mai învățăm o mulțime de lucruri - taximetriștii, de exemplu, trebuiau să știe tot Bucureștiul înainte, acum au GPS; înainte luai o revistă de specialitate și subliniai cu pixul în ea, iar acum sunt 10.000 la dispoziția oricui.”

”Când au apărut calculatoarele de buzunar s-a zis că nu vor mai ști oamenii să facă înmulțiri și împărțiri - și a fost și nu a fost adevărat. Pe de-o parte, nu mai faci înmulțiri și împărțiri ușor dacă nu ai exercițiul; pe de altă parte, poți face niște lucruri foarte complexe pe care nu le puteai face înainte. Am pierdut ceva, dar am și câștigat ceva. Lucrurile sunt foarte complexe. Problema e să nu fragilizăm cumva mintea umană printr-un ritm foarte intens de consum”.

În concluzie, Nansi Lungu recomandă și activitățile fizice, care presupun deconectarea totală de tehnologie. ”Noi suntem «embedded mind», o minte încorporată. A-ți mișca corpul, a căpăta o altă exprimare, a te deconecta, a-ți lăsa mintea să lucreze în moduri neașteptate, e ultima linie de apărare. Problema online-ului nu e că există - ci că e un superstimul. E ca și cum ai zice că e o problemă că există ciocolată - problema nu e că există, ci că ai mânca-o tot timpul”, conchide expertul.