Locul de adunare al creativilor din București – cum a crescut NOD în 18 luni

Anul trecut, în aprilie, într-o fostă fabrică abandonată, se deschidea NOD Makerspace, un spațiu pentru industriile creative. Pariul lui Florin Cobuz are succes la mai bine de un an distanță – NOD e un adevărat atelier de creativitate. Am vorbit cu Florin despre momentul în care se află NOD, dar și cum a crescut afacerea.

11165214_1021051964572443_2506494208584784422_o

Începuturi în arhitectură

După ce a terminat facultatea de arhitectură, Florin și-a deschis o firmă. Credea că va lucra în domeniu. Dar după doi ani a venit criza, iar lucrurile s-au schimbat. Contractele nu au mai venit ca înainte. “După criză am pierdut și clienți, dar și interesul meu pentru arhitectură”, își amintește Florin. Avusese, totuși, inspirația să facă un business conex – un centru de printare și machetare dedicat studenților, cu două sedii, în Centrul Vechi și în facultatea de Arhitectură. A început această afacere în 2012, când a convins conducerea facultății să transforme atelierul de printare într-un spațiu de lucru pentru studenți.

“Nu-mi mai place arhitectura. E greu să faci asta în România: banii sunt puțini, iar clienții needucați. De multe ori nu se așteaptă părerea unui specialist. Birocrația și nevasta clientului m-au făcut să mă retrag – e poveste reală, de multe ori realizai planurile, iar apoi venea nevasta clientului și spunea că nu e bine” , își amintește Florin acele zile.

A făcut cu niște prieteni o firmă de vizualizare 3D pentru arhitectură, din care s-a retras după ce a început NOD. Pe foștii săi parteneri i-a convins să vină la NOD cu birourile, iar el s-a retras pentru a se ocupa de acest spațiu unde visa să adune oamenii ca el.

Cum s-a născut NOD-ul

Echipa NOD are astăzi șase parteneri de afaceri, dar începuturile au fost cu Florin și Tamina Lolev, partenera sa în viață. S-au adăugat pe parcurs Nicu Lupu (designer), Ioan Moldovan (arhitect și manager de servicii), Mihai Bugu (manager logistic) și Bogdan Vatamanu (arhitect).

Ne-am dat seama că ne trebuie un spațiu unde lumea să-și facă proiectele, nu să le facem noi pentru ei

Florin știa de conceptul de makerspace din Europa și din Statele Unite. Erau spații unde creativii se adună pentru a lucra împreună. Au simțit că există potențial pe vremea când aveau atelierul de printare la Arhitectură și au organizat un concurs numit Startup Design – cele mai bune idei erau răsplătite cu punerea în practică a conceptului. Acolo s-a născut, de exemplu, Dume de Mestecat, un proiect interesant de tricouri cu mesaje simpatice. “Ne-am dat seama că ne trebuie un spațiu unde lumea să-și facă proiectele, nu să le facem noi pentru ei. Aveam ideea spațiului, dar nu s-a realizat până când nu ne-au sunat cei de la Deschis Gastrobar, care ne-au povestit de spațiul liber de 600 de metri pătrați de sub terasa lor”, povestește Florin.

14701046_1387062814638021_3506509785350964095_o

Nu aveau niciun ban. Au văzut spațiul. Era abandonat, într-o stare deplorabilă. Unde este astăzi NOD Makerspace era Fabrica Industria Bumbacului. Bumbacul s-a uscat după 1989, iar fabrica s-a închis. A fost preluată de un investitor privat, iar acesta a început să dea spațiile în chirie. Din abandonul acelui loc, a renăscut acel spațiu, care astăzi grupează makerspace-ul, Deschis Gastrobar, dar e folosit și pentru organizarea de evenimente, cum a fost Creative Est, chiar săptămâna trecută.

Florin a strâns 5.000 de euro, s-a apucat de treabă, iar în șase luni a terminat proiectul. A convins 10 companii să se alăture proiectului, ca sponsori sau ca furnizori de tehnologie. În rest, a făcut totul cu prietenii. Ei au făcut site-ul, logo-ul, iar, încet, încet lumea voia un loc la NOD Makerspace. Cu o lună înainte de lansarea din mai, locurile din birourile individuale erau deja ocupate.

Un spațiu viu

Astăzi, la mai bine de un an distanță, NOD Makerspace are 60-70 de rezidenți, deși nu a făcut niciodată reclamă la abonamente. “Avem 15-16 birouri ocupate, iar în open space mai încap 20-30 de persoane. Ne-am extins anul acesta cu 350 de metri pătrați”, explică Florin.

Avem 15-16 birouri ocupate, iar în open space mai încap 20-30 de persoane. Ne-am extins anul acesta cu 350 de metri pătrați

În primul an, deși au plecat fără așteptări mari, au ajuns la venituri bune. “Am ajuns la o cifră de afaceri de 100.000 de euro. Ne străduim să ajungem pe profit, dar reinvestim tot ce facem. Nu aveam așteptări pentru că nu știam în ce mă bag. Merg foarte mult pe instinct pentru că nu am pregătire de business”, explică Florin Cobuz.

florin1

La NOD Makerspace oricine poate realiza un proiect, de la obiecte, la instalații și mașinării, în plastic, lemn sau metal. Sunt și câțiva programatori, deși lui Florin i-ar plăcea să existe mai mulți.

“La noi chiar există o comunitate, iar oamenii se implică și se ajută reciproc”, spune Florin.

Extindere spre alte orașe?

Pasul natural pentru NOD Makerspace e să se stabilizeze aici în București și să ajungă pe profit. Dar au primit propuneri și de extindere în alte orașe. “Știm care e nevoie la Cluj, Sibiu sau Constanța. Ar merge în fiecare oraș, dar la o scară diferită. Dacă vrea cineva să înceapă, noi oferim tot suportul, venim acolo, ne mutăm 2-3 luni. Important e să fie cineva cu inițiativă acolo”, explică Florin Cobuz.

Lumea nu le-a privit ca pe un întreg și asta a fost o greșeală. Împreună aduc la PIB-ul României mai mult decât agricultura

În ceea ce privește Industria Bumbacului, Florin îl vede ca pe un centru al industriilor creative din România. “Vrem să populăm spațiul cu cât mai multe afaceri din domeniul creativ. Am vorbit deja cu proprietarul. Vede valoarea pe care o aducem noi într-un asemenea loc”, spune Cobuz. Practic, restul clădirii ar urma să fie ocupat cu săli de conferințe, sedii ale companiilor din industriile creative și alte proiecte. Florin se bucură că, în sfârșit, aceste industrii sunt privite unitar.

“Lumea nu le-a privit ca pe un întreg și asta a fost o greșeală. Împreună aduc la PIB-ul României mai mult decât agricultura”.

nod-echipa

Un shop de makeri

Încă un pas pentru NOD Makerspace este lansarea unui magazin online în perioada următoare

“Va fi o platformă de vânzare de produse, prototipuri, unicat și invenții. Noi vom contribui cu partea de consiliere, prototipare și producție de serie mică”, spune Florin.

Ce e cu Start-up Corner? Fiecare articol se termină cu patru categorii speciale – Inspiration, Fears, Solution și Culture. Vrem să aflăm cine sunt oamenii care i-au inspirat pe fondatori, fricile lor, soluțiile la problemele ecosistemului din România și cărțile care i-au inspirat. Proiectul este susținut de Banca Transilvania. 

Comentezi?

Urmărește startup-urile din România de peste patru ani și așteaptă unicorni locali. Redactor-șef al start-up.ro, Vlad tratează ecosistemul antreprenorial din România cu realism și nu crede că avem încă "Steve Jobs de România".