Florin Cașotă
Vlad Andriescu
Cifra care arată dimensiunea fraudelor online
442.000.000.000 de dolari, atât au reușit să strângă hackerii în 2025 de la firme, persoane fizice și guverne, la nivel global.
Pentru comparație, PIB-ul României în 2025 este de aproximativ 423 de miliarde de dolari, ceea ce plasează suma totală obținută de atacatori aproape de nivelul economiei unei țări din G20. Conform raportului, unul din șapte oameni a fost victima cel puțin unui atac informatic, iar volumul de linkuri periculoase și SMS-uri frauduloase trimise anual se măsoară în miliarde.
Tinerii, ținta mai vulnerabilă decât se crede
Percepția populară spune că tinerii sunt mai greu de păcălit online, pentru că au crescut cu tehnologia și știu să o folosească. Datele Bitdefender arată exact contrariul, tinerii sunt de două ori mai predispuși să cadă victime unei fraude decât generațiile mai în vârstă. Explicația ține parțial de comportament, seniorii sunt mai circumspecți, fac mai puține cumpărături online și au grijă sporită cu banii.
Atacatorii au urmat, la rândul lor, publicul tânăr. Clasica escrocherie de tip „prinț nigerian” a migrat de pe email pe rețelele sociale, acolo unde tinerii petrec timpul, iar gamingul, o industrie construită tot mai mult pe microtranzacții, a devenit un teren fertil pentru linkuri false către versiuni piratate ale jocurilor așteptate de public.
De la hackerul solitar la corporația fraudei
Imaginea clasică a hackerului, un tânăr singur, cu hanorac, într-o cameră întunecată, nu mai corespunde realității. Raportul Bitdefender descrie fraudele globale ca fiind operate de structuri organizate asemănător unor corporații, cu program de lucru fix, bugete de marketing, manageri de proiect și indicatori de performanță. Activitatea acestor grupări este intensă între marți și joi și scade vizibil în weekend, un tipar care sugerează că atacatorii respectă, la rândul lor, un program de birou.
În 2024, 24 de suspecți au fost arestați la Chișinău, într-un call center care rula fraude bazate pe deepfake-uri, folosind imaginile unor persoane publice pentru a convinge victimele să investească în oportunități false. Ancheta a scos la iveală și un detaliu neobișnuit pentru acest tip de organizație, angajarea se făcea inclusiv printr-un test cu detectorul de minciuni, menit să elimine eventualii polițiști infiltrați.
WhatsApp Business, noul canal preferat al țeparilor
Dintre toate canalele de atac, WhatsApp Business a cunoscut cea mai rapidă creștere. 60% din conversațiile riscante identificate pe WhatsApp provin de pe conturi de business, de regulă compromise de la afaceri legitime. Odată preluat un cont, atacatorii folosesc lista de contacte existentă pentru a contacta victime care au deja încredere în respectivul brand sau persoană.
Un tipar frecvent în această categorie sunt campaniile de tip „Votează pentru copilul meu”, în care mesajul anunță înscrierea unui copil la un concurs și cere un vot de susținere. Gestul pare inofensiv, dar duce adesea la furtul contului propriu, în momentul în care victima transmite codul de verificare primit prin SMS.
România, lider european la expunere
Conform Global Scam Intelligence, România se numără printre liderii europeni la expunerea la reclame frauduloase, cu 40% din populație expusă la cel puțin o astfel de reclamă. Personalități publice, precum Ion Țiriac, Mugur Isărescu sau David Popovici, sunt folosite fără acordul lor în campanii care promit îmbogățire rapidă prin investiții false.
Fenomenul are și o componentă sezonieră. La începutul anului predomină livrările de colete false și premiile fantastice, toamna cresc ofertele false de divertisment, iar în noiembrie, odată cu Black Friday, volumul de fraude atinge un vârf. Contextul economic, cu inflație ridicată și venituri sub presiune, face ca promisiunea unei îmbogățiri rapide să pară tot mai atractivă, ceea ce crește riscul de a pierde bani.
Psihologia din spatele fiecărei țepe
Indiferent de canal sau de instituția imitată, mecanismul se bazează pe aceleași trei emoții, urgența, frica și lăcomia. Un mesaj care cere o reacție imediată, care amenință cu o consecință negativă sau care promite un câștig neobișnuit de mare ar trebui privit cu suspiciune. Comunicarea legitimă, spre deosebire de mesajele frauduloase, este de regulă simplă și lipsită de presiune.
Cum te protejezi
Din concluziile raportului Global Scam Intelligence se desprind trei recomandări practice. Nu distribui coduri unice de autentificare primite prin WhatsApp sau alte aplicații, oricine ți le cere, indiferent de motiv. Nu răspunde imediat mesajelor care par a veni de la bancă, curier sau Poliție, ci verifică sursa înainte de orice acțiune. Și, în general, ia o pauză de câteva minute înainte să reacționezi la un mesaj care creează senzația de urgență, pentru că exact acel interval e ceea ce atacatorii încearcă să elimine.
Niciun Țiriac, niciun Isărescu și niciun prinț nigerian cu cont nou de TikTok nu îți poate garanta bogăție peste noapte. Singurul lucru care crește peste noapte, în astfel de scenarii, este datoria celui păcălit.
