Un raport realizat de Centrul Filia în cadrul proiectului „UP&UP FOR DIGITAL SOCIETY” și finanțat prin Erasmus+ arată felul în care rețelele de social media pot să amplifice stereotipurile de gen și normalizează violența.

Studii recente arată că 96% dintre tineri folosesc internetul zilnic în UE. Conform Eurostat (2023), cele mai mici rate de utilizare au fost înregistrate în Italia și Bulgaria, cu 94%, în timp ce cele mai mari au fost în Irlanda, cu 100%, și în Malta, Luxemburg, Portugalia, Cehia, Lituania, Slovenia și Letonia cu 99%.

Cele mai recente date Eurostat arată că 84% dintre tineri folosesc rețelele de socializare, acestea fiind activitatea principală desfășurată pe internet încă din 2014, iar platforme precum Instagram, TikTok, Snapchat și Facebook domină acest spațiu deoarece oferă funcții interactive precum story-uri, transmisiuni live și videoclipuri.

Forme de abuz online

Cu un procent de utilizare atât de ridicat în numărul tinerilor, raportul FILIA ne introduce opt tipuri de abuz sau hărțuire care se pot întâmpla. Inițial dedicat către fete și femei din mediul online, aceste scurte definiții pot fi utile oricărui utilizator pentru a mări nivelul de conștientizare.

De ce Europa are nevoie de "urgență și acțiune" pentru a putea să redevină liderul lumii
  • Cyberstalking: când cineva te urmărește sau te hărțuiește în mod repetat online, până în punctul în care siguranța ta din afara mediului online este pusă în pericol. De exemplu, fostul tău partener folosește în secret o aplicație de monitorizare a locației tale fără consimțământul tău.

  • Hărțuire și bullying online: când cineva te atacă sau te umilește în mod repetat pe internet. De exemplu, după ce postezi un selfie, un grup de persoane începe să îți trimită mesaje de ură și să râdă de tine în comentarii sau în mesajele private.

  • Discurs care instigă la ură: când cineva răspândește mesaje violente, sexiste, homofobe șamd. îndreptate împotriva ta. De exemplu, îți exprimi opinia despre egalitatea de gen, iar străini îți inundă mesajele private cu amenințări și insulte.

  • Revenge porn: fenomenul în care cineva distribuie fotografii sau videoclipuri intime cu tine fără consimțământ. De exemplu, trimiți o fotografie privată unei persoane în care ai încredere, dar mai târziu aceasta te amenință că o va publica dacă nu trimiți altele. Acest fenomen s-a dezvoltat, iar acum revenge porn-ul se poate face și fără poze intime, cu ajutorul inteligenței artificiale care le creează.

  • Trolling: când oamenii te insultă sau te provoacă intenționat online. De exemplu, faci streaming unui joc și utilizatori necunoscuți încep să posteze comentarii sexiste sau rasiste pentru a te face să te simți inconfortabil și a te certa cu ei. În această categorie intră și concerned trolling, unde o persoană vine cu argumente superficiale, fără surse, pentru a instiga la certuri online.

  • Doxing: când cineva face publice informații private despre tine online. De exemplu, critici un influencer, iar numărul tău de telefon și adresa personală sunt postate pe internet, ceea ce duce la hărțuiri din partea străinilor și te poate pune în pericol.

  • Grooming: fenomen care se întâmplă în cazul minorilor; când un adult te manipulează pentru a-i trimite conținut sexual. De exemplu, întâlnești pe cineva online care pretinde că are vârsta ta, sau o persoană mai în vârstă care insistă să vorbiți, să deveniți prieteni și să împărtășiți imagini și conținut explicit.

  • Violență prin IoT: când cineva îți sparge conturile sau dispozitivele inteligente din casă pentru a te hărțui sau controla. De exemplu, camera ta de securitate de acasă începe brusc să se miște singură și îți dai seama că cineva te urmărește fără permisiune. Acest lucru poate fi valabil și pentru camerele de securitate pentru bebeluși.