”Experiențele personale, inclusiv provocările cu care s-a confruntat copilul meu care are astăzi 17 ani, m-au făcut să realizez că e nevoie să facem mai mult pentru educație. Astfel, UP Generation a devenit o misiune personală de a transforma toată experiența pe care am acumulat-o în instrumente practice pentru tinerii care vor să-și construiască un viitor cu mai multă încredere și claritate.”

Așa își motivează Monica dorința și nevoia de a dezvolt aun proiect cum este Up Generation. Concret, antreprenoarea a observat că în mediul de afaceri ajung tineri extrem de talentați și ambițioși, dar cărora le lipsesc ghidajul și perspectivele practice necesare pentru a-și valorifica potențialul.

”Școala pur și simplu nu a ținut pasul cu vremurile și cu noile generații care, vrem, nu vrem, sunt altfel. Așa se face că în companii ajung tineri debusolați, lipsiți de abilități absolut necesare – gândire critică, capacitatea de a lua decizii, de a gestiona emoții, capacitatea de a se adapta și integra cu ușurință etc. – dar cu așteptări complet nerealiste, tineri care țintesc roluri pentru care nu sunt pregătiți, care așteaptă beneficii și remunerări necorelate cu nivelul de pregătire pe care îl au sau cu valoarea pe care o pot aduce în business. Adesea, ei își calculează așteptările salariale în funcție de cheltuielile pe care le au sau după un standard de viață pe care vor să-l atingă și nu după competențele profesionale pe care le au.”

Soluția la care s-a gândit antreprenoarea a fost dezvoltarea unor programe susținute de companiile în care lucra. Inițial și-a dorit să construiască academii profesionale în jurul companiilor pe care le-a coordonat, dar o astfel de experiență de învățare venea cu un cost considerabil pe care companiile nu-l puteau susține integral.

Descarcă studiul Mind your Business: wellbeing-ul mintal al antreprenorilor...

”Așa că mi-am luat inima în dinți pentru a lansa propriile programe care să completeze educația formală pe care o dobândim în școală, care să configureze traiectorii profesionale diferite pentru tinerii noștri, care să le sprijine parcursul, care să aducă laolaltă profesioniști din industrii diverse, care să dea mai departe toată cunoașterea și dragostea pentru profesiile lor, ajutându-i pe tinerii Generației Z să realizeze un mediu de business diferit, puternic și sănătos pentru România.”

Up Generation este un proiect care are la bază 100% viziunea Monicăi ca urmare a experiențelor profesionale și de viață, dar completat cu aportul a numeroși profesioniști – traineri, psihopedagogi, antreprenori, care lărgesc spectrul cunoașterii.

”Vrem să devina un proiect de țară prin care încercăm să ajungem la 1 milion de tineri, pe termen lung, care sa interacționeze cu o parte din programele noastre spre a deprinde abilitățile de viață, dar și cele profesionale care să le asigure reușita și un start bun în viața de tineri adulți.”

Mai jos vă lăsăm discuția noastră cu Monica despre tineri, Generația Z și cum se pot pregăti aceștia pentru viitor.

Radhika Dutt: how to build a good product

1. Cum ai descrie Generația Z și care sunt particularitățile ei?

Spre deosebire de generațiile anterioare, acești tineri sunt nativi digitali, crescuți cu tehnologia la îndemână, ceea ce le influențează profund viața socială și modul de comunicare. Totuși, nu trebuie să confundăm preferința lor pentru interacțiuni virtuale cu o lipsă de abilități sociale; ei se pot adapta rapid atunci când găsesc un mediu potrivit și pot fi colaboratori excelenți.

Sunt preocupați de echilibrul între viața profesională și cea personală, căutând joburi care nu doar să le asigure stabilitatea financiară, dar să le ofere și un sens profund. Valorile lor sunt importante pentru ei și nu ezită să renunțe la un job dacă simt că nu li se respectă aceste valori, chiar dacă asta înseamnă să accepte un salariu mai mic pentru o perioadă. În plus, generația Z vine cu o dorință puternică de a face lucrurile altfel, de a lupta pentru un mediu de lucru sănătos și just.

Deși uneori sunt criticați pentru faptul că preferă să studieze mai mult și să amâne angajarea, adevărul este că ei vor să fie cu adevărat pregătiți pentru provocările pieței muncii. Sunt ambițioși, dar simt că au nevoie de mai multă îndrumare și perspective practice pentru a naviga cu succes în carierele lor.

Cred că acesta poate fi un aspect pentru care amână momentul de a-și lua viata în propriile mâini, neîncrederea în forțele proprii, teama de a nu eșua, dar și supraprotecția părinților care „cocoloșesc” tinerii, luându-le cumva șansa de a porni în propriile căutari.

Generația Z este diferită de generațiile anterioare, la fel cum toate generațiile au particularitățile lor. Toți tinerii au vrut cândva să schimbe lumea și e foarte bine să fie așa. Fără entuziasm, nu ajungem nicăieri.

2. Tineri care termină liceul și tineri care termină facultatea. Cum se prezintă cele două categorii ale generației Z și cum văd viața lor profesională în aceste etape distincte?

  • Tinerii care termină liceul sunt într-o fază de explorare și descoperire. Sunt curioși, entuziasmați și, uneori, puțin confuzi cu privire la viitorul lor profesional. Această etapă este marcată de dorința de a experimenta diverse domenii pentru a înțelege ce li se potrivește cel mai bine.

Totuși, încă nu conștientizează dimensiunea reală și importanța acestei pregătiri. Au destule anxietăți și frici cu privire la viitorul lor, dar nu au încă trăite „durerile” realităților din viață și provocărilor care-i așteaptă, pentru că sunt încă în grija părinților.

  • În contrast, tinerii care termină facultatea au, în general, o direcție ceva mai clară. Sunt mai concentrați pe construirea unei cariere în domeniul lor de studiu, dar se confruntă adesea cu provocarea de a integra cunoștințele teoretice dobândite în facultate cu realitățile practice ale pieței muncii. Încep să înțeleagă anumite aspecte legate de zona de carieră, însă unii dintre ei au sentimentul că e timp destul pentru a se pregăti.

În plus, și un studiu pe care l-am realizat în această primăvară reflectă nevoia de învățare adaptată nevoilor specifice. De exemplu, adolescenții își doresc cel mai mult să se poată exprima liber în public, în timp ce pentru studenți și cei care deja se află la primul job, educația financiară devine o prioritate peste media generală.

Dar lucrurile sunt departe de a fi în alb și negru. Depinde foarte mult de ce a experimentat fiecare și cu ce bagaj vin. Noi la UP am avut până acum experiențe foarte plăcute de tineri extrem de implicați și foarte profunzi în abordarea temelor de viață și de carieră.

3. Spui că există o discrepanță între pregătirea tinerilor de la școală și realitatea din teren, când intră în câmpul muncii, și spuneai că ar fi nevoie de o integrare la nivel de reglementare din partea statului. Cum ai vedea cooperarea între stat, sistemul de educație și mediul privat?

Doar dacă reușim să facem această colaborare să funcționeze, putem transforma educația de la stadiul de PROBLEMĂ la SOLUȚIE.

Este nevoie de politici naționale și programe guvernamentale de sprijin care să aibă în vedere interesul pregătirii și apoi al integrării tinerilor. Îmi imaginez un sistem educațional în care teoria se împletește mai bine cu practica prin stagii și proiecte reale care le permit tinerilor să își aplice cunoștințele într-un cadru concret. Colaborarea între școli și companii ar putea face această viziune posibilă, oferind tinerilor experiență practică valoroasă și un start mai lin în carieră.

Programele de mentorat și coaching în colaborare cu sectorul privat pot contribui de asemenea pentru ca tinerii să își dezvolte abilitățile necesare pentru reușita în carieră. Mentorii sunt o resursă valoroasă mai ales în perioada de formare și tranziție de la educație la angajare. Cel mai ușor tinerii învață având lângă ei mentori. Cel mai bine învață din practică, așa că, hai să punem la dispoziție tot acest context necesar.

Antreprenorii care investesc în formarea viitoarelor talente ar trebui susținuți prin măsuri concrete. Guvernul poate pune la dispoziție programe de finanțare și stimulente fiscale companiilor care angajează tinerii sau oferă internship-uri. De asemenea, statul poate dezvolta inițiative de formare continuă și de recalificare, toate adaptate la cerințele și nevoile pieței muncii împreună cu companiile.

4. Ce pot face antreprenorii români ca să contribuie la integrarea tinerilor în câmpul profesional?

În primul rând, trebuie să-i cunoască cu adevărat, să le știe dorințele, așteptările și să înceapă sa construiască din acest punct. Trebuie să găsim perspective comune, ne trebuie această pricepere de a merge noi către ei.

Ei nu vor veni în bărcile noastre să vâslească și nici nu vor rămâne, dacă nu știm să îi ținem. Este nevoie să ne suflecăm mânecile și să ne apucăm de treabă. Să stăm și să ne plângem de pe margine nu va rezolva niciodată problema. Toată lumea așteaptă să facă altcineva munca asta grea. Este un întreg proces care cere timp, expertiză, înțelegere, o întreagă construcție în care toți trebuie să avem un plan concret și un liant care să ne țină împreună.

Cred foarte tare în mediul de business, cred foarte mult în antreprenori, cred în dascăli care și ei pot aduce o valoare imensă în tehnică și metodă, dacă vor reuși să integreze metodele noi.

Dacă ar fi să dau câteva exemple concrete, antreprenorii români pot contribui semnificativ la integrarea tinerilor prin stagii de practică, programe de mentorat și oportunități de dezvoltare profesională. Trebuie să creeze un mediu de lucru care încurajează învățarea continuă și care valorifică ideile și entuziasmul tinerilor.

5. Care crezi că sunt cele mai mari 3 mituri despre generația Z pe care ar trebui să le spulberăm?

  • Se spune adesea că Generația Z este prea sensibilă și că nu are toleranță la critică. În realitate, acești tineri sunt extrem de conștienți de problemele sociale și de inegalitățile existente și își doresc să aducă schimbări semnificative. Sensibilitatea lor este mai degrabă o manifestare a empatiei și a dorinței de a crea un mediu mai echitabil și mai incluziv.
  • Alt mit este că Generația Z nu este interesată de muncă. De fapt, această percepție este înșelătoare. Tinerii din Generația Z nu resping munca; ceea ce caută este un loc care să le ofere mai mult decât un simplu salariu. Ei doresc să simtă că munca lor are un scop și că aduce valoare reală. Vor să facă ceea ce le place și să aibă parte de un mediu sănătos la locul de muncă.
  • O altă critică adusă Generației Z este dependența de tehnologie. Se crede că acești tineri sunt „prizonieri” ai tehnologiei, dar realitatea este diferită. Generația Z vede tehnologia ca pe un instrument valoros care le facilitează eficiența și inovația. Ei sunt nativi digitali care folosesc tehnologia nu doar pentru a comunica, ci și pentru a rezolva probleme, a dezvolta soluții creative și a îmbunătăți procesele. Tehnologia este pentru ei un mijloc de a accesa informații, de a colabora mai bine și de a fi mai productivi, nu doar un simplu refugiu sau o distracție.

6. O întrebare primită de la un tânăr din UP Generation care ți-a dat foarte mult de gândit este…

„Cum putem schimba mentalitatea conform căreia succesul se măsoară doar în termeni financiari?”. Această întrebare m-a făcut să reflectez asupra valorilor pe care le transmitem tinerilor și asupra nevoii de a redefini “succesul” deși eu îi spun “reușită” în termeni de echilibru, satisfacție personală și impact pozitiv asupra societății.

Mai multe despre Life Skills Pro

Life Skills Pro este o experiență transformatoare gândită să le ofere tinerilor abilitățile esențiale pentru a străluci în viața profesională și personală.

  • Orice tânăr care este interesat să se înscrie în program, poate lua legătura cu echipa prin datele de contact de pe site, prin formularul de contact sau pe mail. Oferă un demo gratuit, pentru a vedea dacă programul i se potrivește, dacă este dispus să își asume acest efort pentru dezvoltarea lui.
  • Sunt în plină perioadă de înscrieri. Demo-urile gratuite vor fi în zilele de 14 și 21 septembrie. Noua grupa începe din 28 septembrie. Sesiunile au loc în fiecare săptămână (3 ore sâmbătă).
  • Programul se derulează pe aceeași structură a anului școlar cu respectarea perioadelor de vacanță și a liberelor legale.
  • Programul care este deja lansat - Life Skills Pro - antrenează abilitățile de viață, se desfășoară integral în sală, unde vor fi invitați oameni de business, profesioniști în domeniile lor, care vin și le răspund tinerilor la întrebările pe care le au, dezbat situații și contexte atât de viață, cât și de carieră și de business.
  • Pe aceasta perioadă, tinerii au acces la traineri, la mentori care-i pot sprijini.