După o vară în care am avut temperaturi constante de peste 40 de grade, internetul a început să comenteze. Unii conspiraționiști online sau pur și simplu oameni cu prea multe păreri au început să vorbească de faptul că era cald și pe vremuri. Ei profită de faptul că se face o confuzie între vremea de afară, ce simți azi, și climă, un concept abstract care vorbește de evoluția pe mai mulți ani.

Episodul de astăzi din Adevărat sau Fals ia aceste manipulări online, postări ale unor personalități și le analizează într-un format amuzant și informativ, pe care-l descoperi în clipul de mai sus.

Primul lucru pe care-l fac manipulările e să scoată din context bazându-se pe faptul că nu te pricepi. Și cel mai simplu lucru e că vremea de afară nu e același lucru cu clima. Vremea este ceea ce simți astăzi. Influențată de un număr foarte mare de lucruri. Modul în care se mișcă fronturile atmosferice, anotimpul, presiunea atmosferică, umiditatea.

Clima înseamnă manifestările vremii pe o perioadă mai lungă de timp, de obicei 30 de ani. Astfel, oameni mai deștepți ca noi stau și studiază aceste fenomene timp de mulți ani și pot să vadă niște corelații în timp. Degeaba azi a fost răcoare, dacă ultimii 30 de ani observă o creștere a temperaturilor medii. Sau o transformare a lor.

Un algoritm de inteligență artificială vrea să-ți traducă ce spun porcii

Dacă la vreme nu contează că ieri au fost 28 de grade și azi sunt cu 4 grade mai mult, la climă nivelul este de 1,5 grade. Conform datelor agreate și de Acordul Climatic de la Paris, dacă 2024 nu se va încheia cu o temperatură de doar 1,5 grade mai mare decât epoca preindustrială, intrăm într-o zonă ireversibilă. Adică orice am face noi, nu vom putea controla lucrurile.

Conform Serviciul de Schimbări Climatice Copernicus al Uniunii Europene 21 iulie a fost cea mai fierbinte zi din istorie. Temperatura de pe 21 iulie la nivel global a fost în medie de 17,09 grade Celsius. Fiecare lună din iunie 2023 încoace a fost cea mai fierbinte din istorie.

Conform unui compendiu de cercetători, din 1850 până astăzi singura explicație pentru modul în care temperaturile medii au crescut este activitatea umană.

Extracte scoase din context de acum 100 de ani

Mai circulă pe internet și alte extracte care sunt scoase din context legate de climă. Un extract din Buletinul Meteorologic din 1916 arată că joi 6 iulie s-au înregistrat temperaturi maxime de 40 de grade. Oamenii refuză să vadă însă și continuarea.

Rusia amendează Google cu mai mulți bani decât există în toată lumea

"De la 1877 de când se fac la București observațiuni termometrice, niciodată în această lună nu s-a înregistrat o temperatură maximă așa de ridicată ca acum". Oamenii vorbesc de vreme care se încălzește. 100 de ani mai târziu nu ni se pare ciudat.

De asemenea, o altă metodă de manipulare online e să repeți o informație care devine, ironic spus dat fiind temperaturile de afară, evergreen. Adică mereu proaspătă. Scoasă din când în când. În 2023 circula o afirmație că în București la 1931 s-au înregistrat 60 de grade Celsius. Evident, a fost scoasă din context, au venit mătușile pe Facebook și semnatarii de Planul Simion să ne zică de cum era cald și pe vremuri și ne agităm noi precum porumbul la fiert.

Problema e că o minciună e puternică odată scoasă în lume. Folosirea datelor pentru contrarea ei e complicată. Adevărul vine de pe site-ul AFP Verificat, pe care ți-l recomand. E site-ul agenției de presă France Presse și încearcă să verifice tot felul de informații care apar în spațiul public. La acea dată nu erau 60, ci 38,6 grade, iar acele 60 de grade erau la sol. Știi… când căldura atinge asfaltul sau pământul acestea preiau din ea. Și o stochează. Și dacă măsori asfaltul ajungi la 60 de grade.

MythBusting - ce facem cu clima și cu vremea?

Invitata Adevărat sau Fals din această ediție a fost Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologice și expertă în schimbări climatice. Ea a stat alături de Florin Cașotă într-o discuție despre modul în care aceste manipulări sunt create, dar și care e adevărul. Nu ne-am dorit să avem de data aceasta un expert online care să vorbească de modul în care suntem manipulați pe internet, ci un expert în fapte despre subiectul manipulat.

Interviul integral cu Roxana Bojariu va fi publicat în următoarele zile pe start-up.ro, în cadrul emisiunii Adevărat sau Fals fiind doar un extract cu cele mai importante afirmații.

Există schimbări climatice? Există, spune Roxana Bojariu. "Evident că există și lucrurile acestea sunt atât de clare, pentru că pământul acum e foarte bine observat. E observat cu rețelele meteorologice de suprafață, e observat cu rețele de observații care merg cu device-uri până la fundul oceanului în anumite zone și este observat și din spațiu cu sateliți. Așa că toate datele sunt transparent verificate și toate datele converg spre această imagine a unui sistem climatic al pământului care ajunge la temperaturi din ce în ce mai mari", spune climatologul.

"Clima este un concept abstract și nu o simțim direct, iese din calcul și atunci impresiile subiective pot să ne ducă pe căi farse. Așa că mult mai bine este să ne uităm în arhivele cu date climatologice și să facem acolo calculele care clar ne arată că temperatura aerului, dar și a apei mării, a apei oceanului a crescut și crește în continuare, ba chiar are o accelerare peste tot, dar evident cu nuanțări care vin de la factorii locali", mai explică aceasta.

"Noi simțim vremea, adică ce se întâmplă pe termen foarte scurt, în timp ce clima este o sinteză pe termen mult mai lung și de aceea e foarte greu să facem astfel de aprecieri și ele să aibă un conținut neapărat obiectiv", adaugă experta.

"Vedem că mai des avem valuri de căldură care durează mult mai mult, se declanșează mai devreme, au o intensitate mai mare. Pe de altă parte, observăm că iernile și ele sunt din ce în ce mai călduroase. Frecvent vorbind, nu orice iarnă e neapărat mai călduroasă decât precedenta, dar frecvența iernilor calde devine din ce în ce mai mare. Zăpada începem să vedem că lipsește, îi ducem dorul. Deci sunt și astfel de aprecieri pe care le putem face, dar nu bazați pe un singur episod", spune Roxana Bojariu.

Mai multe declarații ale expertei poți vedea în clipul de mai sus.

Interviul integral cu aceasta urmează să fie publicat pe site și pe canalul nostru de YouTube.

Moduri de manipulare online

Partenerul acestei serii, Google România, care a lansat prebunking.google.com, unde găsești numeroase metode de manipulare folosite online. Cu ajutorul site-ului, poți să citești printre rânduri și să afli de ce toate lucrurile de mai sus sunt decontextualizare, dar și heringul roșu.

Heringul roșu este o metodă de manipulare online care înseamnă distragerea atenției de la o problemă reală prin concentrarea pe un subiect care are doar o relevanță superficială față de original. Adică modul în care oamenii zic "nu e așa grav că e cald afară, că era mai cald în 1980".

De asemenea, decontextualizarea înseamnă că texte, materiale video sau fotografii sunt arătate într-un context diferit sau elimină informații importante de bază pentru a schimba sensul acestora.