Europa a rămas în urmă în adoptarea unor noi metode de plată, dincolo de formele de bani pe care le cunoaștem deja – numerar, plăți cu cardul (bani prin cont bancar) sau criptomonede. Se așteaptă o adoptare la scară largă a monedelor digitale și dezvoltarea propriei infrastructuri financiare. La ce ar trebui să ne așteptăm mai precis?

Răspunsurile la aceste întrebări vor fi explorate de liderii industriei la Money Motion 2026, cea mai mare conferință FinTech din Europa Centrală și de Est. A patra ediție a Money Motion va avea loc în perioada 11-12 martie la Târgul din Zagreb, cu sprijinul unor branduri de top precum Mastercard, Monri, ASEE, Croatia osiguranje, A1 Hrvatska, Electrocoin, Nexi, HPB, Bankart, Smartis și alți parteneri din ecosistem.

Euro digital și tokenizarea activelor se numără printre temele centrale ale programului din acest an, discutate atât pe scena principală, cât și pe scena FinTech2030. Înainte de conferință, reprezentanții industriei și experții pieței financiare au examinat principalele provocări și tendințe care vor modela viitorul infrastructurii monetare.

Ce sunt monedele digitale și cum diferă de banii dintr-un cont bancar

Monedele digitale sunt bani creați și utilizați direct în formă electronică, fără a se baza neapărat pe infrastructura bancară tradițională. Nu sunt pur și simplu „bani pe telefon”, ci reprezintă o nouă infrastructură financiară care permite transferuri directe, programabile și continue de valoare.

Find out about the future of money and digital coins at Money Motion conference

Atât monedele digitale, cât și banii din conturile bancare sunt vizibili prin aplicații mobile sau interfețe digitale, însă funcționează diferit. Banii dintr-un cont bancar reprezintă o intrare în sistemul băncii, transferurile implicând de obicei intermediari și nu întotdeauna se decontează instantaneu.

Monedele digitale, însă, sunt active digitale native care pot fi transferate direct între utilizatori, adesea aproape instantaneu și uneori fără intermediari, funcționând 24/7 și permițând plăți automate sau programabile.

Monede digitale vs. bani tradiționali

Adoptarea monedelor digitale nu mai este văzută ca o alternativă exotică, ci ca o etapă naturală în evoluția sistemului financiar. De la plăți și transferuri instantanee fără intermediari, până la capacitatea de a programa bani și de a reduce costurile operaționale, aceste instrumente promit să transforme radical experiența utilizatorului și modul în care funcționează piețele.

În unele țări, monedele digitale sunt deja utilizate la scară largă. Cele mai avansate țări în adoptarea monedelor digitale sunt Bahamas (SUA), Nigeria și Jamaica, în timp ce China și India sunt lideri la nivel global prin proiecte pilot.

Oura lansează un model cu AI pentru monitorizarea sănătății femeilor

Europa nu a lansat încă o monedă digitală, iar euro digital este încă în curs de dezvoltare, cu o posibilă lansare spre sfârșitul deceniului. În schimb, criptomonedele și stablecoin-urile emise privat sunt utilizate în principal pentru investiții și transferuri. România urmează un model similar, în care monedele digitale sunt utilizate la scară mică, în principal în scopuri de investiții și plăți de la utilizator la utilizator.

Activele digitale ca o completare, nu o amenințare

Din perspectiva unei rețele globale de plăți, noile forme de monede digitale nu înseamnă prăbușirea sistemului existent, ci extinderea acestuia.

„Tehnologiile din spatele noilor forme de monede digitale reprezintă o nouă oportunitate pentru plăți și pentru rețeaua noastră. Lucrăm cu parteneri în acest domeniu de ani de zile și există deja o gamă de programe Mastercard pe piață care permit utilizatorilor să cumpere și să utilizeze active digitale”, spune Hendrik Bourgeois, Senior Vice President Public Policy and Government Affairs, Mastercard Europe.

El subliniază că Mastercard consideră dezvoltarea monedelor digitale ca pe o evoluție naturală a ecosistemului. Activele digitale, adaugă el, nu reprezintă concurență, ci un nivel suplimentar.

„Considerăm activele digitale ca o completare a ecosistemului de plăți și ca o altă monedă pe care o susținem în cadrul rețelei noastre”, a adăugat expertul.

Europa întârzie, dar nu poate rămâne pe tușă

Deși plățile s-au digitalizat rapid, majoritatea tranzacțiilor rămân ancorate în infrastructura bancară tradițională. Cu toate acestea, Europa se află acum într-un punct de cotitură.

În timp ce sectorul privat și alte regiuni avansează rapid cu ajutorul criptomonedelor stabile și al infrastructurilor bazate pe blockchain, Uniunea Europeană încearcă să elimine decalajul prin inițiative precum moneda euro digitală și dezvoltarea propriei infrastructuri financiare.

Miza depășește tehnologia, atingând suveranitatea monetară, securitatea și competitivitatea economică.

Următorul pas nu mai este doar despre viteză. Euro digital și tokenizarea ridică o întrebare mai amplă: cine controlează infrastructura monetară în era digitală și cum se va mișca valoarea într-o economie care funcționează 24/7?

Cifrele din 2025 arată miza implicată. Euro digital devine mai mult decât un proiect tehnologic.

Nikola Škorić, cofondator al Electrocoin și Money Motion, avertizează că sectorul privat are deja un avânt semnificativ.

„Europa este destul de întârziată în comparație cu principalii emitenți privați de stablecoin-uri, deoarece stablecoin-urile americane USDC și USDT au procesat împreună tranzacții în valoare de peste 30 de trilioane de dolari în 2025, ceea ce reprezintă un trafic global enorm care depășește cu mult majoritatea inițiativelor europene nominale. Euro digital ar trebui să aducă o garanție de stat și stabilitate mediului online . În același timp, tokenizarea activelor reale va arăta cât de repede și eficient se poate mișca valoarea atunci când este înregistrată pe blockchain”, explică Nikola Škorić.

Acest lucru nu va „ucide” criptomonedele. Mai degrabă, va separa speculațiile de utilizarea reală și va obliga proiectele să arate la ce sunt ele cu adevărat utile. Atunci când instituțiile adoptă aceeași tehnologie, efectul de rețea devine uriaș, iar ceea ce ieri era o alternativă devine standard mâine.

Evaluarea sa pentru sfârșitul deceniului este pragmatică : „Până în 2030, cetățenii vor plăti și trimite probabil bani printr-o combinație de euro digital și monede stabile reglementate. Bitcoin și activele similare vor rămâne importante, dar mai mult ca o rezervă globală și neutră de valoare decât ca un mijloc de «cafeaua de cartier». Adevărata schimbare este că blockchain-ul va deveni invizibil. Îl vom folosi fără să ne gândim la el. Și când tehnologia devine plictisitoare, acesta este de obicei un semn că a câștigat”.

Tokenizarea ca o reproiectare a „căii navigabile” financiare

Dacă euro digital reprezintă stratul public de monedă, tokenizarea reprezintă o nouă modalitate de circulație a activelor.

Robert Markuš, directorul Smartis, subliniază că aceasta este o transformare mai profundă. Conform interpretării sale, trei niveluri de infrastructură vor decide dacă economia tokenizată se poate dezvolta în siguranță și stabil din punct de vedere operațional: o infrastructură interoperabilă de decontare în timp real, o arhitectură de conformitate și încredere bazată pe identitate și securitate criptografică și reziliență operațională încorporate în design.

Băncile nu vor putea alege între vechi și nou, avertizează el, ci vor trebui să construiască arhitecturi hibride în care să coexiste depozitele tokenizate, moneda digitală a băncilor centrale, platformele DLT, sistemele RTGS, SEPA și schemele de plată cu carduri.

Markuš subliniază în continuare că, în economia tokenizată, identitatea devine la fel de importantă ca lichiditatea. Identitatea digitală puternică, orchestrarea proceselor KYC/KYB, supravegherea AML adaptată fluxurilor tokenizate și conformitatea programabilă nu mai sunt funcționalități suplimentare, ci fundamentul sistemului.

Discuții în cadrul Money Motion

Acest subiect nu va rămâne la nivel teoretic. Pe scena principală a în cadrul Money Motion va avea loc panelul „Euro digitalizat: Stablecoin, depozit tokenizat sau CBDC?”, cu participarea lui Alexandre Soroko (Visa), Martin Bruncko (Schuman Financial), Jürgen Schaaf (BCE) și Ronald Oliveira (Hard Yaka Ventures).

Jürgen Schaaf va susține discursul principal „De la viziune la valoare: moneda euro digitală și drumul Europei către CBDC angro”, în timp ce Faustine Fleuret va deschide dimensiunea geopolitică a tokenizării în discursul principal „De la tokenizare la descentralizarea finanțelor: factorii de decizie politică din UE vs. factorii de decizie strategică din SUA”.

Pe lângă discuțiile principale, Scena Expo sponsorizată de Raiffeisen Bank International aduce un format special. Miercuri, în prima zi a conferinței, Damjan Rudež și Alojzije Janković vor purta o discuție la sosire, iar Janković va juca apoi un joc de „șah orb”, o demonstrație simbolică a gândirii strategice într-un mediu în care piesele se mișcă din ce în ce mai mult sub suprafață, în care publicul va juca un rol important.

Pentru că exact asta se întâmplă cu banii. Euro digital, tokenizarea și interoperabilitatea ar putea deveni în curând o infrastructură plictisitoare. Iar în domeniul financiar, acesta este de obicei un semn că sistemul a devenit standardul.

Money Motion este cel mai mare eveniment FinTech din Europa Centrală și de Est, reunind anual peste 700 de companii și aproximativ 3.500 de profesioniști din sectoarele financiar și tehnologic. Conferința reunește lideri din domeniul bancar, fintech, plăți digitale, securitate cibernetică, reglementare și inovație tehnologică, oferind o platformă strategică pentru discuții, parteneriate și lansarea celor mai noi soluții industriale.

Evenimentul va avea loc în perioada 11-12 martie 2026, la Târgul din Zagreb, Croația, servind drept punct de întâlnire cheie pentru ecosistemul financiar și tehnologic din Europa Centrală și de Est, inclusiv specialiști, investitori și companii din România și din alte piețe europene.