Alexandra Ciornei„Schimbările aduse de noile tehnologii cu inteligența artificială, noile programe de codat și așa mai departe au produs aceleași efecte de anxietate, pe de o parte, și entuziasm pe de altă parte și la ei (n.red. la americani) și la noi și am observat că nici unii, nici alții nu stăm mai bine în a înțelege exact în ce direcție se duc lucrurile, în ce direcție mergem”, a spus Ionuț Antiu în cadrul podcastului start-up.ro.
_.png)
El a început să călătoarească în Statele Unite de două ori pe an în ultimii ani de după pandemie, deși înainte de Covid zbura de 5-6 ori peste ocean.
„ Anul acesta a fost deja o dată. Mă aștept să mai fie unul spre în toamnă. De obicei încerc să compactez cât mai multe evenimente în vizitele mele. Chiar și acum am mers pentru 2 săptămâni, dar am avut un program foarte încărcat. A trebuit să merg în două orașe diferite, să am foarte multe prezentări, foarte multe întâlniri. Programul meu acolo este din ce în ce mai încărcat și simt că într-adevăr de două ori pe an devine insuficient, dar momentan lucrurile merg bine.”
Ionuț a observat o diferență de mentalitate între români și americani, totuși și ei și noi trecem prin aceleași schimbări aduse de dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale.
„Au un alt mod de a vedea lucrurile în business, care cred că este mai eficient pentru business și din care am învățat foarte multe strict în această perioadă. Chiar ultima mea vizită mi-a arătat că atât ei, cât și noi trecem prin aceleași schimbări. Și cred că este o oportunitate și pentru noi să ne definim cum vrem să arate viitorul, pentru că sincer nu am văzut ca ei să aibă vreun avantaj în privința asta.”
AI accelerează munca, dar mută presiunea pe oameni
În trecut, dezvoltarea software era un proces mai lent și mai liniar, care începea cu gândirea proiectului, planificare, implementare.
În prezent însă, AI-ul comprimă aproape tot procesul tehnic, iar presiunea se mută pe partea de decizie și validare.
„Acum câțiva ani, când trebuia să implementezi ceva într-o aplicație, aveai poate 30 de minute sau o oră în care gândeai profund planul tehnic, iar apoi petreceai ore sau chiar zile implementându-l. Cu inteligența artificială, faci planul, iar AI-ul revine în 10 minute și îți spune că a terminat, următorul task. Din acel moment, tu devii practic componenta care încetinește procesul, pentru că trebuie să verifici dacă ce a făcut AI-ul este corect, este bine sau nu.”
Ionuț Antiu consideră că inteligența artificială este pe de o parte este o binecuvântare, pe de altă parte este și un pic dificil.
„Ajungi la finalul zilei să iei de 10–20 de ori mai multe decizii decât luai acum cinci ani sau 10 ani. Și după ce faci asta un an jumate, că noi în echipa noastră am început să adoptăm AI-ul acum un an jumate, începe să-și pună amprenta asupra modului în care lucrezi, asupra eficienței tale și a colegilor”, a spus Ionuț.
Productivitate mai mare, satisfacție mai mică
De asemenea, dacă AI-ul îi ajută pe angajați să fie mai productivi, unii profesioniști ajung să se întrebe care mai este satisfacția jobului, dacă AI face mare parte din muncă.
„La un moment dat ajungi să te întrebi care mai este satisfacția muncii tale, dacă tu doar îi spui AI-ului ce să facă. Nu spun că oamenii sunt înlocuiți de AI, dar este normal să existe anxietate și îngrijorare, pentru că suntem într-o perioadă de schimbare și nimeni nu știe cum vor arăta joburile peste cinci ani.”
Și această incertitudine nu este specifică unei singure țări, a menționat Ionuț.
„Nici noi, nici americanii, nici englezii sau francezii nu știm cum va arăta piața muncii peste câțiva ani. Succesul va depinde de capacitatea fiecăruia de a se adapta și de a-și găsi rolul în noua lume.”
În prezent există o diferență clară între profesioniștii care folosesc AI și cei care îl evită.
„Eu consider că în primul rând, trebuie să fii curios să încerci. În momentul acesta există un decalaj între cei care au adoptat inteligența artificială și cei care nu vor nici măcar să audă de ea. Poate ai ingineri software care sunt de trei ori mai productivi. Nu spun de zece ori – uneori se exagerează –, dar de trei ori este realist.”
Iar această diferență se vede deja în piață, pentru că cei care sunt mai productivi pot livra mai mult și mai repede.
„Dacă ești de trei ori mai productiv, ai un avantaj competitiv real. Poți livra mai mult, mai repede și la o calitate mai bună. Iar acest avantaj îl ai în fața celor care refuză să experimenteze.”
Uneori, problema vine chiar din interiorul companiilor care nu își instruiesc angajații să folosească inteligența artificială.
„Sunt firme care interzic utilizarea AI sau oferă angajaților instrumente slabe și nici nu le explică cum ar putea să le folosească. În astfel de situații oamenii ajung să spună că tehnologia nu funcționează pentru ei. De aceea recomandarea mea este să fii în poziția de curios, de om care învață, care încearcă primele chestii să vadă cum se folosesc, pentru că la un moment dat piața va forța ca acest decalaj să dispară. Și ce este astăzi un programator de trei ori mai productiv peste 5 ani poate va fi norma.”
De ce ar putea crește cererea de programatori
Contrar temerilor frecvente, Ionuț crede că inteligența artificială nu va reduce nevoia de dezvoltatori software.
„Foarte multă lume se întreabă dacă mai avem nevoie de programatori. Eu cred că vom avea nevoie de cel puțin la fel de mulți ca acum, dacă nu chiar mai mulți.”
Iar asta pentru că o mare parte din infrastructura globală este încă învechită, a explicat Ionuț.
„Există domenii întregi unde digitalizarea este la nivelul anilor ’80 sau ’90. Dacă ne uităm la infrastructura bancară, energetică sau telecom, multe sisteme sunt extrem de vechi.”
Unul dintre motivele pentru care infrastructurile au rămas în urmă a fost pentru că multe organizații nu și-au permis să investească în modernizare pentru că erau în competiție cu giganții tech pentru talent.
„Erau în competiție cu cei de la Google, Facebook, Snapchat, pentru talent, și de ce să vină să lucreze la aplicația guvernamentală, când poate să facă filtre pentru Snapchat și să câștige de trei ori mai bine? Și astăzi Snapchat are nevoie de mai puțini angajați și atunci la un moment dat se va reașeza piața, pentru că astăzi este o oportunitate foarte mare, dacă folosești inteligența artificială”, a explicat Ionuț.
De asemenea, AI-ul schimbă și dinamica pieței pentru că echipele mici pot lucra la proiecte medii, iar echipele medii pot să ia proiecte care înainte erau mari.
„Deci este o oportunitate. Firmele mici au abilitatea să intre în competiție cu multinaționale, însă spre deosebire de multinaționale, ele au flexibilitate și au abilitatea să ia decizii și să se adapteze mult mai repede.”
Ce a învățat din Silicon Valley
Ionuț Antiu lucrează de peste 10 ani cu companii americane – de la startup-uri până la corporații listate la bursă.
Una dintre lecțiile majore pe care le-a învățat acolo ține de importanța vânzărilor.
„Eu am venit din zona de software engineering, unde mentalitatea este să construiești produse. Dar în Silicon Valley am realizat că, indiferent de domeniu, pe măsură ce avansezi în ierarhie ajungi să faci din ce în ce mai mult vânzări.”
Iar pentru fondatori, această abilitate devine esențială, a explicat Ionuț. El consideră că unul din principalele roluri pe care îl are un fondator este să își produsul.
„Un fondator trebuie să vândă constant: produsul către clienți, viziunea către investitori și compania către angajați. În momentul în care accepți că rolul tău principal este și unul de vânzări, modul în care îți stabilești prioritățile se schimbă complet, într-o manieră care la sfârșitul zilei este mai productivă pentru firmă, este mai eficientă și pentru tine și pentru echipa în care lucrezi.”
O altă diferență observată în companiile americane este modul în care echipele gestionează conflictele interne.
„Și la ei există păreri divergente și discuții aprinse despre direcția produsului sau strategia companiei. Diferența este că, odată ce s-a luat o decizie, toată lumea se aliniază foarte repede la ea. Și acesta este un aspect foarte productiv într-o firmă și într-o echipă, să poți să lucrezi mai bine împreună.”
Un al treilea lucru învățat de la americani este legat de încrederea pe care colegii dintr-o companie și-o oferă încă de la început.
„ Când eu am început să lucrez în echipele lor, am fost impresionat de modul în care ceilalți se raportau la mine, în sensul că întotdeauna mentalitatea de acolo este una foarte optimistă. Oamenii îți acordă respect și încredere înainte să ai ocazia să demonstrezi ceva. Este aproape opusul ideii pe care o auzim des la noi: că respectul trebuie câștigat”, a spus Ionuț.
El este de părere că pe termen lung este mult mai eficient și oamenii să înțeleg mult mai bine și se simt mult mai bine într-o echipă în cadrul căreia li se acordă respect și încredere din prima.
Aceste schimbări și îmbunătățiri sunt observate și de colegii lui Ionuț care vin din SUA în România o dată la trei ani, a mai spus el.
„Dacă ești străin și vii în România din trei în trei ani, cum sunt o parte din colegii mei, vezi această schimbare în bine a noastră. E clar că nu putem avea așteptări să se schimbe peste noapte. Dar sunt genul de schimbări pe care le implementez și eu în echipele mele și care poate la început atrag un pic de reticență. pentru că eu lucrez doar cu oameni în care am încredere și cărora le spun că tu trebuie să fii autonom, trebuie să vii cu idei, nu există idei greșite, nu trebuie să-mi explici mie fiecare lucru pe care îl faci.”
România, una dintre cele mai „americanizate” culturi din Europa
Din perspectiva lui Ionuț, România are un avantaj cultural în colaborarea cu companii americane.
„Le spun des americanilor că România este una dintre cele mai americanizate țări din Europa. Foarte mulți tineri vorbesc engleză foarte bine și sunt familiarizați cu cultura lor.”
Un exemplu simplu este modul în care se consumăm conținut media în România, în comparație cu țări precum Franța sau Germania.
„Un exemplu foarte bun este ce vezi la televizor. În Franța sau Germania majoritatea filmelor sunt dublate. La noi deschizi televizorul și vezi că filmele, spre exemplu, sunt subtitrate și rămân în engleză. Asta ne expune constant la cultura și modul lor de a comunica.”
Lecțiile unui startup pornit din Timișoara
Prima experiență antreprenorială a lui Ionuț Antiu a fost o aplicație de muzică lansată acum aproximativ 14 ani.
Startup-ul a ajuns la aproximativ 250.000 de utilizatori la nivel global.
„A fost primul meu proiect antreprenorial și a crescut destul de repede. La un moment dat însă creșterea s-a oprit și mi-am dat seama că nu are foarte mult potențial de scalare.”
Totuși, experiența aceea l-a ajutat să înțeleagă mai bine ecosistemul startup-urilor.
„Discuțiile cu investitori și clienți din Statele Unite mi-au arătat multe dintre golurile pe care le aveam în înțelegerea modului în care funcționează un startup. Sunt lucruri pe care nu le poți învăța la fel de ușor dacă rămâi doar într-un ecosistem local.”
Ce face Antiu Consulting
În prezent, prin compania Antiu Consulting, Ionuț lucrează cu diferite echipe din diverse companii care dezvoltă produse.
„Eu lucrez în principal cu echipele clienților, de exemplu o multinațională din California, cei de la Western Digital - cel mai mare producător de hard discuri din lume. Ei au echipe în toată lumea, inclusiv în Taiwan, în India, în Statele Unite, Canada și recent au început să ia oameni și din România. Deci asta înseamnă că, fiind o cultură diferită, eu poate mă trezesc într-o întâlnire cu colegi din Taiwan și îmi închei ziua cu colegi din Statele Unite. Și parte din experiența asta o au și colegii mei din România, dar eu personal, cu compania mea nu fac outsourcing, business-ul este dezvoltarea de produse”, a explicat Ionuț.
Astfel, Ionuț poate lucra atât cu echipe mai mici, de câte 20 de oameni, cât și cu echipe mai mici, de 5-10 oameni.
„Spre exemplu, cei de la Western Digital au o echipă de 20 de oameni. Sunt start-up-uri în care sunt echipe de cinci-10 oameni. Depinde foarte mult de proiect. Câteodată, chiar și în cadrul Western Digital poate sunt împărțite în mai multe proiecte, fiecare cu un număr diferit de persoane, dar vorbim de o multinațională care are 50.000 de oameni angajați în întreaga lume, în care beneficiezi foarte mult și de infrastructura lor. Eu conduc o echipă de inginer software, dar ei au marketing, vânzări, au echipe de produs și poate produsul la care eu lucrez se folosește sau nu. Dar asta îmi oferă foarte multă flexibilitate să lucrez la proiecte interesante în prima linie, să decid cum se dezvoltă proiectele respective, ce contează ca proiectul să aibă succes fără să fiu acolo neapărat.”
