10 ani în SUA și un startup global: povestea lui Vlad Cazacu și Flowlie | Români în lume

Un moment de revelație din liceu, un drum început fără un plan clar s-au transformat în 10 ani departe de „acasă” și într-o poveste de antreprenoriat peste ocean. Vlad Cazacu, cofondator și CEO Flowlie, vorbește despre parcursul lui din România până în SUA, primele lecții de antreprenoriat și despre platforma Flowlie care democratizează accesul fondatorilor la finanțare.

Original din București, Vlad Cazacu credea că traseul său educațional va urma drumul clasic: liceu în România, apoi facultate în Marea Britanie.

Planurile i s-au schimbat însă în clasa a X-a, când o prietenă apropiată a anunțat că pleacă la studii în New York.

„Pentru mine a fost un moment de revelație. M-am întrebat: «Stai o secundă, cum adică se poate pleca în Statele Unite?». Nici nu mă gândisem vreodată că există o asemenea oportunitate”, a spus Vlad Cazacu, CEO și fondator al startup-ului Flowlie - platformă prin care startup-urile pot găsi finanțare mai ușor.

Acea prietenă a devenit nu doar sursă de inspirație, ci și primul său ghid în procesul de aplicare.

În urmă cu zece ani, Vlad ajungea în Rochester, SUA, cu o mentalitate deschisă: „hai să vedem ce e acolo”.

Șocul plecării și cultura muncii din SUA

Mutarea peste ocean a însemnat și o ruptură puternică de tot ce îi era familiar. Fără familie, fără prieteni și fără limba română în jur, adaptarea nu a fost ușoară.

„Această despărțire a fost cea mai complicată parte. Te adaptezi la o cultură foarte diferită de cea românească – mai rece, mai puțin prietenoasă și extrem de focusată pe muncă și pe excelență.”

Tocmai acest șoc cultural a fost însă catalizatorul pentru dezvoltarea sa personală și profesională.

Soft skills, competiție globală și ieșirea din zona de confort

Ajuns într-un mediu cu studenți din peste 100 de țări, Vlad a realizat rapid că diferența nu o face doar competența tehnică.

„Toți sunt acolo ca să reușească, deci trebuie să ieși masiv din zona de confort”, a spus Vlad.

A învățat să construiască relații de la zero, să găsească puncte comune cu oameni din culturi complet diferite și să navigheze printr-un sistem educațional și profesional nou.

Abilitățile care l-au ajutat cel mai mult au fost cele de comunicare și relaționare – soft skills care aveau să conteze decisiv mai târziu, în antreprenoriat.

Pentru a-și acoperi cheltuielile, Vlad a început să muncească încă din timpul facultății. Primul job a fost la Starbucks, unde a pornit ca barista și a ajuns trainer și shift manager pe tura de noapte.

„În anul doi, programul meu era full: cursuri, tura de noapte la Starbucks, câteva ore de somn, apoi un job în cadrul facultății și din nou cursuri.”

New York, orașul care nu doarme

După experiențe în Rochester și Miami, New York-ul a devenit orașul care i-a definit ritmul profesional.

„New York nu este doar un oraș, este o entitate complet diferită. Iar energia asta se simte foarte mult în oraș, pentru că sunt persoanele care sunt atrase de tipul ăsta de lifestyle, un fel de work hard, play hard, dar cu foarte multe oportunități.”

Astfel, cu birouri aprinse la ora 22:00 și o energie constantă de competiție și oportunitate, orașul atrage oameni care caută mereu următorul pas.

Primul startup și lecția refuzului

Primul contact real cu antreprenoriatul a venit în facultate, odată cu Barterout. Startup-ul a fost lansat în anul doi, iar la doar 19 ani, Vlad și echipa sa au primit o ofertă de achiziție.

„Am fost naivi și am refuzat oferta. Ni se părea că nu sunt mulți bani. Privind înapoi, erau foarte mulți pentru vârsta aceea.”

Deși proiectul nu a continuat, experiența a fost definitorie: o echipă de 12 studenți, un birou propriu și primele lecții reale despre business. Mai important, oamenii cu care a lucrat atunci aveau să revină în povestea Flowlie.

Flowlie, platforma care conectează antreprenorii și investitorii 

Înainte de Flowlie, Vlad a lucrat în zona de Private Equity, Venture Capital și Family Office. Acolo a observat un dezechilibru major între investitori și fondatori.

„Noi, ca investitori, avem acces la seturi de date și instrumente de analiză mult mai avansate decât fondatorii. Ei trec prin procesul de fundraising de câteva ori în viață, noi o facem zilnic.”

De aici a apărut ideea Flowlie: o platformă care să democratizeze accesul la date, rețele și instrumente de analiză pentru fondatori.

Tracțiune: 3.500 de fondatori și aproape 700 de milioane de dolari

Flowlie a fost lansată în septembrie 2022. În aproximativ doi ani și jumătate, platforma a fost folosită de circa 3.500 de fondatori din întreaga lume.

„Până acum, companiile care au folosit Flowlie au strâns aproape 700 de milioane de dolari.”

Majoritatea utilizatorilor sunt din SUA, Canada și Marea Britanie, dar platforma este prezentă și în Europa, inclusiv în România, prin parteneriate precum Rubik Hub și nu numai. Accentul este pus pe rundele Pre-Seed și Seed, acolo unde impactul este cel mai mare.

Echipa globală și strategia fără VC

Flowlie are în prezent nouă angajați din opt țări diferite, dintre care doi sunt români. Investițiile atrase (sub un milion de dolari) provin exclusiv de la Family Offices și investitori High-Net-Worth Individuals.

„Dacă tehnologia noastră ajunge la o precizie de 90–95%, piața de capital nu va mai avea nevoie de intermediari”, a spus Vlad.

Această viziune explică și decizia de a evita finanțarea de la fonduri de Venture Capital.

Networking la nivel înalt și lecția Ironman

Relațiile cu Family Offices se construiesc diferit, a punctat Vlad. Un exemplu este întâlnirea cu un investitor pasionat de triatlon.

„M-a chemat la antrenament la 4 dimineața. Am fost ultimul, deși eram cu 20 de ani mai tânăr. La finalul zilei, a decis să investească.”

În decembrie, Vlad a finalizat primul său Ironman 70.3, o experiență care reflectă filosofia sa: „oamenii interesanți câștigă”.

Ce urmează pentru Flowlie și legătura cu România

Obiectivul principal pentru 2025 este depășirea pragului de un miliard de dolari în finanțări facilitate prin platformă, urmat de extinderea în Europa și creșterea echipei la 15 persoane.

Legătura cu România rămâne însă una puternică.

„Mi-ar plăcea să mă întorc cu un plan clar, după un exit. Să reinvestesc acasă – poate într-un micro-business de suflet. O cafenea, de exemplu.”



Citeste si