Alexandra Ciornei
Ilinca Păun, fondatoarea Bravva Angels, a spus că portofoliul comunității urmează să se extindă în curând.
„Tichetul în cea de-a 24-a companie se va închide săptămâna aceasta”, a spus ea în cadrul unei întâlniri online.
Printre startup-urile în care membrii Bravva Angels au investit se numără Vent d’Est, Questo, Fagura, Spark, Voxa, Youni, Zitamine, Jobful, Vestinda, RepsMate, LicenseWare, Renter, Procesio și Rofluo.
În prezent, comunitatea Bravva Angels numără 56 de membri proveniți din domenii diferite. Ilinca Păun spune că unul dintre obiectivele proiectului este diversitatea în rândul investitorilor.
„Sunt oameni cu expertize diferite, o comunitate foarte diversă. Eu am ieșit mult public cu ideea de a susține mai multe femei să intre ca investitori sau fondatoare în zona de startup și tehnologie. Dar, până la urmă, vorbim despre diversitate în sens mai larg, nu doar de gen, ci și de experiență și expertiză — cât mai multe femei și bărbați implicați în ecosistem.”
Ce face un angel investor
Investițiile de tip angel pot varia de la tichete relativ mici până la sume mult mai consistente, care pot depăși 50.000 euro, 100.000 euro sau chiar 200.000 de euro.
Pentru fondatori, prezența unui angel investor în companie înseamnă nu doar capital, ci și acces la experiență și la o rețea de contacte, a adăugat Ilinca.
Ideea unei comunități de investitori a apărut și din nevoia de a împărți riscul. Nu toți investitorii sunt dispuși sau pot să aloce sume mari într-un singur startup, iar lichiditatea personală poate varia în funcție de contextul economic sau profesional.
Ilinca Păun a punctat că ea însăși a început cu investiții mai mari.
„Primele mele tichete au fost de 50.000 de euro și am participat și în runde de follow-on, ajungând să investesc sume și mai mari în unele startup-uri.”
În timp, strategia s-a schimbat. „Am învățat că nu este vorba despre a bloca sume mari în câteva startup-uri, ci despre a construi un portofoliu. Ideal este să ai zece sau chiar cincisprezece startup-uri într-o perioadă de cinci ani și să urmărești evoluția acestora.”
Investițiile de tip angel sunt, însă, un joc pe termen lung. De regulă, ciclul unei astfel de investiții poate ajunge la opt sau chiar zece ani, până când apar eventuale exit-uri.
Ce presupune investiția într-un startup
În comunitatea Bravva Angels, investițiile sunt adesea realizate împreună. Practica este cunoscută drept sindicalizare și presupune co-investiții între mai mulți angels.
„Ne place foarte mult să punem tichete împreună. Este un proces în care înveți foarte mult din discuțiile cu alți investitori, mai ales cu cei care au experiență într-un anumit domeniu. În același timp, se creează un sentiment de contribuție comună între investitori și echipa de fondatori.”
Angel investing înseamnă investiții personale într-o companie în schimbul unui procent din acțiuni. Investiția poate lua forma unui împrumut convertibil care se transformă ulterior în equity sau poate fi realizată direct prin achiziția de acțiuni, a explicat Ilinca.
Riscurile sunt însă ridicate. „În realitate, pierzi mai mult decât câștigi”, a mai spus Ilinca.
Ea a oferit și un exemplu din propriul portofoliu. Din cele 12 startup-uri în care a investit până acum, două s-au închis complet, fără recuperarea investiției.
Pe de altă parte, un exit din compania Flip i-a adus un randament de patru ori mai mare decât investiția inițială în doar un an și jumătate.
Acest model este cunoscut în industrie drept „long tail”. Doar câteva companii generează câștiguri semnificative, dar acestea pot compensa pierderile din restul portofoliului.
„Nu credem că vom câștiga din toate investițiile. Ar fi total nerealist”, a transmis Ilinca.
Relația dintre investitori și fondatori
Investiția într-un startup înseamnă și o relație pe termen lung cu echipa fondatoare. Deși angel investorii nu au control direct asupra companiei, ei pot influența deciziile și pot sprijini fondatorii în momente dificile.
„Contează foarte mult etica și atitudinea ta ca angel investor. În ecosistem există deja angels apreciați și recomandați de fondatori nu doar pentru capitalul pe care îl aduc, ci pentru modul în care îi ajută în perioadele grele.”
Aceste perioade pot include momente în care compania nu își atinge obiectivele financiare, are nevoie să pivoteze sau întâmpină dificultăți în atragerea unei noi runde de finanțare.
„Sunt conversații foarte stresante, dar sunt momente cheie în viața unui startup, când fondatorii au nevoie de sprijin.”
Cum arată procesul de investiție
Prin Bravva Angels, investitorii pot intra în runde cu tichete de aproximativ 5.000 de euro, lucru dificil de realizat individual. Investițiile sunt realizate în parteneriat cu platforma SeedBlink.
Procesul începe de obicei cu o serie de discuții cu startup-ul. Unele companii au nevoie de aproape un an pentru a deveni „investment ready”, în timp ce altele pot ajunge la pitch în fața investitorilor foarte repede.
„Unele startup-uri au nevoie de un an până când să fie considerate investment ready de către noi. Cu alte startup-uri am vorbit alaltăieri și le-am adus în pitch imediat.”
După prezentare urmează procesul de due diligence, care durează în general aproximativ o lună și include analiza documentelor și discuții detaliate cu echipa fondatoare.
„Ne interesează să cunoaștem echipa care dezvoltă efectiv produsul, pe lângă fondatorul startup-ului, care de multe ori face pitch-ul pentru că are, să spunem, un limbaj de business sau de sales puțin mai dezvoltat. În orice startup există trei ingrediente la care ne uităm: knowledge-ul de business, apoi zona de tehnologie, evident, și partea de operations. Fondatorii nu stau întotdeauna bine la cifre, în sensul că nu li se pare important să le aibă în ordine de la început. În total, procesul de due diligence durează cam o lună, după care se face soft commitment și apoi hard commitment”, a explicat Ilinca.
Ea a menționat că fondatorii sunt adesea foarte atașați de produsul lor, însă investitorii privesc lucrurile diferit.
„Fondatorii sunt îndrăgostiți de produs, dar pe mine mă interesează problema pe care o rezolvă și capacitatea liderului de a construi o companie mare. În conversații merg mai mult în zona de business și de motivația din spate. Tehnologia o voi înțelege ulterior, dar vreau în primul rând să văd de ce este capabil acel om: este capabil să dezvolte o companie de zeci de milioane?”, a spus Ilinca.
