4 trenduri în afaceri influențate de Coronavirus

Pandemia COVID-19 nu modifică fundamental arhitectura gestionării eficiente a riscurilor geopolitice, dar va accelera traiectoria fiecăreia dintre aceste tendințe, se arată într-un raport EY. 

În doar câteva săptămâni, COVID-19 a determinat țările din toată lumea să își închidă granițele. În același timp, instituțiile guvernamentale multilaterale nu au reușit să ofere un răspuns de combatere a efectelor pandemiei coordonat la nivel global.

Cu toate că acestea nu reprezintă semne ale sfârșitului globalizării, este clar că pandemia, care ar putea intensifica sentimentele naționaliste și populiste, va genera noi tendințe. Companiile vor fi nevoite să își ajusteze planurile în zone precum diversificarea lanțului de aprovizionare, în care numeroase multinaționale adaptaseră deja o strategie de tipul „China plus o altă sursă”. Preocupările legate de biosecuritate vor amplifica regionalizarea și localizarea.

Tehnologia și inovația s-au dovedit esențiale pentru supraviețuirea și succesul afacerilor, iar criza îi forțează pe întârziații în materie de digitalizare, telemuncă și comerț electronic să recupereze peste noapte.

Atât soluțiile pe termen scurt, cât și cele pe termen lung pentru situația provocată de COVID-19 vor depinde de tehnologie, cu atât mai mult cu cât escaladarea rapidă a activității sociale și profesionale în online a creat un mediu mai vulnerabil la campanii de dezinformare și atacuri cibernetice. Implicațiile economice și de securitate națională ale acestor schimbări și provocări vor accelera și intensifica natura geopolitică a competiției tehnologice. 

Pandemia accentuează consecințele sociale, economice și politice ale îmbătrânirii populației. Profilul demografic al unei țări va modela poverile operaționale și în materie de costuri impuse de pandemie: societățile mai îmbătrânite se vor confrunta cu consecințe mai grave din punct de vedere economic și al pierderilor de vieți omenești provocate de această boală și, posibil, cu o revenire mai lentă a economiei.

Națiunile cu o populație preponderent tânără, care se confruntă cu rate mari ale șomajului și cu fenomene de dislocare economică din cauza pandemiei, prezintă riscuri mai mari de tulburări sociale.

Chiar dacă a contribuit la reducerea drastică a emisiilor, COVID-19 a eliminat din prim plan tema politicilor privind schimbarea climatică.

Nu se știe când și cum va reapărea acest subiect, dar va reapărea. Se știe că incertitudinile și dificultățile economice diminuează importanța preocupărilor legate de mediu, dar legiuitorii din Europa și poate și cei din Statele Unite s-ar putea folosi de această criză pentru a acorda o mai mare prioritate energiei și investițiilor „verzi”.

Pandemia accelerează transformări fundamentale în activitatea economico-socială, cum ar fi reducerea deplasărilor la și de la locul de muncă și numărul călătoriilor cu avionul.

Aceste tendințe s-ar putea păstra și după atenuarea crizei, iar companiile și oamenii vor învăța să lucreze, să formeze și să-și susțină echipele, să-și deservească clienții și să trăiască fără a se urca în avion. În același timp, numeroși mari investitori instituționali vor continua să se concentreze asupra sustenabilității business-ului, chiar și în plină criză provocată de COVID-19.

Pandemia evoluează în moduri și ritmuri diferite în regiunile din jurul lumii, având drept rezultat implicații economice, politice și sociale divergente. COVID-19 a accentuat încetinirea creșterii economice a Chinei, dar Beijingul are antecedente în a profita de crize pentru a face schimbări geostrategice cu beneficii pe termen lung și ar putea să procedeze la fel.

În Uniunea Europeană, presiunile în direcția fragmentării au fost evidențiate de un răspuns la pandemie care, cel puțin până în acest moment, a fost greoi și lipsit de coordonare. În Statele Unite, pandemia amână alegerile prezidențiale și convențiile partidelor și nu anunță o posibilă schimbare politică majoră după luna noiembrie.

Într-un context mai larg, piețele emergente sunt afectate semnificativ de scăderea abruptă a exporturilor de mărfuri, a remiterilor și a încasărilor din turism. Pe fondul creșterii costurilor cu gestionarea pandemiei, astfel de șocuri de cont curent ar putea cataliza tulburări politice.