84% dintre români strâng bani ca să cumpere o locuință

84% dintre români consideră că este mai rentabil să își cumpere o locuință proprie decât să locuiască cu chirie (comparativ cu media europeană de 70%) și doar 56% dintre români ar plasa un alt obiectiv financiar înaintea celui de a strânge bani pentru o casă (față de media europeană de 81%).

Germania (91%), Austria (90%) și Olanda (90%) înregistrează cele mai mari procente privind prioritizarea altor obiective financiare. De asemenea, Germania (58%) și Olanda (59%) au cele mai scăzute valori privind percepția asupra rentabilității unei locuințe. Aceste rezultate sunt proporționale cu procentele de proprietari de case din fiecare țară, România având o pondere ridicată de 96% de familii care trăiesc în locuințe personale.

28% dintre români anticipează că își vor cumpăra o locuință când vor avea între 30 și 34 ani, 25%, după 35 ani și 14%, înainte de 30 ani. 21% dintre români (cel mai scăzut procent după spanioli) nu cred că își vor permite cumpărarea unei locuințe. Doar 7% dintre europeni preconizează că își vor achiziționa o casă înainte de vârsta de 30 ani, 16%, după 35 ani, iar 38% sunt pesimiști în privința cumpărării unei case.

Pe lângă potențialele beneficii de ordin economic, deținerea unei proprietăți conferă și un sentiment puternic de stabilitate, de control asupra vieții, de apartenență și de identitate socială. Astfel, la nivel european, doar 21% dintre proprietarii de locuințe au declarat că au o cumpărat o casă din rațiuni economice, susținând că a fost o decizie emoțională și că își doreau să dețină locuința în care trăiau (66%), precum și că percep locuința ca fiind un aspect esențial pentru dezvoltarea unui mediu de familie.

Prețurile ridicate (77%) și teama de gradul ridicat de îndatorare (70%) sunt principalele motive care determină europenii să amâne intenția de-și cumpăra o locuință. Doar 16% dintre aceștia declară, însă, că nu își doresc să cumpere o casă. Spaniolii (45%), olandezii (42%) și germanii (37%) sunt de părere că măsurile și reglementările ineficiente contribuie la contextul actual în care se află piața imobiliară. 53% dintre români consideră (de la 35% în 2017) că piața imobiliară merge într-o direcție greșită, sub media de 55% la nivel european, cele mai ridicate valori fiind înregistrate în Spania (72%), Germania (65%) și Luxemburg (65%).

La nivel european, prețul caselor a crescut cu 4,2%, în timp ce salariile doar cu 3,2%, astfel încât 55% dintre europeni consideră că este o provocare să îți cumperi o casă și anticipează că prețurile vor crește în următoarele 12 luni (62% dintre aceștia). Cu toate acestea, procentul europenilor care consideră că este din ce în ce mai dificil să își cumpere o casă a scăzut de la 78% în 2015 la 70% în 2019.

Valentin Tătaru, economist la ING Bank România, este de părere că: „Evoluția creditării pe segmentul de ipotecare a continuat sa fie pozitivă, astfel încât stocul de credite ipotecare a crescut cu puțin peste 11% în 2019 (de la 15,6 în 2018). Evoluția componentei de creditare în lei (practic singura care funcționează pe piața de ipotecare în acest moment) a cunoscut un avans mediu de aproximativ 20% în 2019 (față de 30% în 2018), ceea ce indică o încetinire a ritmului de creștere către valori, spunem noi, mai sustenabile.”

Călătoriile se află în topul preferințelor europenilor, cu atât mai mult cu sunt mai accesibile, ca alternativă la economisirea pentru cumpărarea unei locuințe. Astfel, 54% dintre europeni aleg vacanțele și amână achiziția unei case sau aleg să achite creditul ipotecar pe o perioadă mai extinsă.

Jessica Exton, specialist în ştiinţa comportamentală în cadrul ING:

„Majoritatea dinte noi ne dorim să deținem o locuință proprie, nu doar pentru că este o decizie inteligentă pe termen lung din punct de vedere financiar, dar mai ales pentru că este un obiectiv important din perspectivă emoțională și personală. Dar locuințele sunt scumpe, prin urmare, unele persoane aleg să își acorde mai mult timp pentru a economisi suma necesară sau amână decizia de a cumpăra o locuință. Odată cu extinderea orizontului de timp, nu este surprinzător că aceștia își îndreaptă atenția și către alte obiective, precum călătoriile și hobby-urile.”