Adrian Ioana are doar 21 de ani și conduce deja departamentul de ingineri al unui fond din San Francisco | Români din lume

„Chiar și eu sunt un user al software-ului construit de mine: pentru a avea un flow constant de meet-uri, mă ocup de filtrarea oamenilor ce sunt surfaced de aplicația noastră (Founder Lookup) și îi atribui echipei de Venture Partners & Associates al cărui job este să se ocupe de outreach și șă-i aducă pe acei oameni în fața noastră”, a povestit Adrian Ioana, Head of Engineering al GoAhead Ventures, într-un interviu acordat start-up.ro pentru seria „Români din lume”.

De la robotică la cel mai tânăr angajat al NetRom Software

Adrian și-a început cariera în tehnologie la 17 ani, când a devenit cel mai tânăr angajat din istoria NetRom Software. Înainte de acest pas, acumulase deja aproape trei ani de experiență într-o echipă de robotică.

„După aproape trei ani în echipa de robotică, lucrurile începuseră să fie repetitive și simțeam că evoluția mea profesională nu mai era atât de accelerată precum îmi doream. Astfel, am decis să trec la următorul pas: experiența de a lucra într-o companie software, cot la cot cu ingieri din domeniu”, a spus Adrian.

Procesul de recrutare al NetRom Software începe, de regulă, prin programele dedicate studenților, precum NetRom Software Academy - NSA, Summer Camp, Internship sau STL. Deși era încă elev, Adrian a aplicat prin același formular disponibil publicului.

„Am aplicat, ca oricare alt student, prin formularul lor public. Deși câmpul „La ce facultate studiezi?” era obligatoriu, asta nu m-a oprit și am completat numele liceului. După testul tehnic online și interviu, am fost acceptat la programul NSA (o academie ce se desfășoară la sediul companiei pe o durată de o lună, unde studenții parcurg concepte practice, rezolvă assignment-uri și interacționează cu prezentatorii).”

În timpul programului, Adrian s-a remarcat prin răspunsurile oferite și a obținut un loc în STL for Competitive Programming and Software Development, derulat în parteneriat cu Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică din cadrul Universității din Craiova. A fost unul dintre cei trei finaliști ai programului.

„M-a ajutat foarte mult faptul că aveam experiență reală în construirea de software la robotică și în timpul liber. După aceste reușite, mi-a fost oferit un loc la internship, pe care l-am refuzat prin propunerea de a sări acest pas și dea a fi angajat într-o echipă reală. Așa am devenit cel mai tânăr angajat al companiei.”

Cum arată o carieră în software începută la 17 ani

Să lucreze într-o companie de software la o vârstă la care cei mai mulți dintre colegii săi se pregăteau pentru Bacalaureat și admiterea la facultate a fost o experiență provocatoare. Adrian a povestit însă că primul an de facultate s-a dovedit chiar mai dificil.

„A trebuit să iau decizia de a nu mă mai implica la robotică full-time, decât ca și Alumn, ajutând ca și mentor cu păreri și direcții. Știam că vreau să aplic la admiterea facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica Timișoara, unde, datorită reușitelor anterioare, am fost admis pe bază de dosar, deci nu a trebuit să dedic foarte mult timp înspre asta.”

În cazul Bacalaureatului, Adrian a ales să acorde mai puțin timp pregătirii și să accepte posibilitatea unei medii mai mici. Dacă la admiterea la liceu obținuse media 9,80, examenul de Bacalaureat l-a încheiat cu 8,90.

„Având sediu și în Timișoara, am decis să continui colaboarea cu NetRom aici, reușind să jonglez și cu facultatea și freelancing în paralel. Concluzia e că a trebuit cu siguranță să fac anumite sacrificii și să aleg constant între prioritizarea reușitelor pe plan academic și pe plan profesional.”

Printre cele mai dificile alegeri s-au numărat prioritizarea experienței profesionale în detrimentul parcursului academic și, ulterior, renunțarea la locul de muncă stabil pe care îl avea la NetRom.

„La începutul anului 3 din cadrul facultății, am luat alegerea de a-l îngheța și de a mă concentra complet pe GoAhead și BBMM Software. Nu plănuiesc să mă mai întorc. După o perioadă în care am lucrat pentru GoAhead după ce terminam ziua de muncă la NetRom (lucru posibil din diferența de timezone), am făcut alegerea de a pleca de la un job stabil, pe care îl aveam de aproape 3 ani, pentru ceva foarte nesigur dar cu potențial foarte mare (GoAhead).”

De la un proiect de freelancing la GoAhead Ventures

Legătura dintre Adrian și GoAhead Ventures a început printr-un proiect de freelancing. Încă din timpul liceului, el lucra pentru clienți găsiți pe diferite platforme și reușise să-și construiască un profil cu numeroase recenzii favorabile.

„Încă de când eram la liceu, începusem să fac freelancing pe diverse platforme și reușisem să-mi construiesc un profil solid, cu multe review-uri bune.”

GoAhead avea nevoie de un produs software de mici dimensiuni, iar dezvoltarea acestuia i-a fost încredințată lui Adrian. Tânărul a spus că autonomia și seriozitatea cu care a abordat proiectul au fost esențiale pentru evoluția colaborării.

„Cel mai important lucru în această colaborare și ce m-a făcut să mă afirm a fost seriozitatea cu care am tratat colaborarea și nevoia minimală de îndrumare din partea clientului. Practic, clientul mi-a dat doar câteva business requirements (nefiind oameni tehnici), iar eu m-am ocupat de plan și execuție.”

Treptat, Adrian a început să fie implicat în tot mai multe componente ale activității GoAhead și să primească mai multă responsabilitate, depășind rolul unui simplu executant tehnic.

„Asta a făcut ca job-ul meu să se transforme din <<primesc o idee, fac un plan și o execut>> în <<vin cu o idee, o pitch-uiesc la General Partners, fac un plan și o execut împreună cu echipa de developeri>>.”

Ce face un Head of Engineering într-un fond de venture capital

În rolul de Head of Engineering, Adrian analizează procesele folosite de membrii echipei - de la General Partners, Venture Partners și Associates până la Scouts și fondatorii companiilor din portofoliu - și caută modalități prin care acestea pot fi îmbunătățite cu ajutorul tehnologiei.

De exemplu:

• - îmbunătățirea procesului de fundraising făcut de Portfolio Founders (descoperirea de investitori apropiați conexiunilor founderului)
• - automatizarea procesului de outreach făcut de Venture Partners și Associates: descoperirea founderilor buni prin construirea unui stream calitativ de date, atribuirea acestor founderi către cel mai potrivit membru al echipei care să facă outreach-ul și abilitatea de a face outreach autonom, calitativ și în cantități mari
• - tool-uri folosite de General Partners pentru a pitch-ui și impresiona Limited Parters
• - îmbunătățirea procesului de hiring făcut de Porfolio Founders (descoperirea de oameni potriviți pentru rolul căutat, prioritizând oamenii din cercul founder-ului sau angajatilor deja existenți)

„După ce am identificat o problemă sau o îmbunătățire, mă adresez către General Partners pentru a o discuta, iar apoi construiesc soluția împreună cu echipa de development. O zi obișnuită include scrisul de cod, îndrumarea developerilor, asistarea la folositul aplicațiilor de catre users, participarea la partner meetings.”

Cum folosește GoAhead AI-ul pentru identificarea fondatorilor

Una dintre problemele pe care Adrian a încercat să le rezolve prin infrastructura dezvoltată pentru GoAhead este volumul foarte mare de informații despre persoanele care încep startup-uri și dificultatea de a transforma aceste date în acțiuni concrete.

„Pe lângă ingest-uirea tuturor acestor date publice, am dezvoltat un model de AI antrenat pe deciziile anterioare făcute de GoAhead, dar și de alte fonduri de VC pentru a putea prioritiza și semnala founderii cu adevărat buni.”

O parte din evaluare poate fi automatizată după ce fondatorii trimit o înregistrare video a pitch-ului. Sistemul generează o serie de semnale pe care investitorii le pot lua în calcul înaintea deciziei finale.

Identificarea oamenilor care merită contactați rămâne însă mai complicată, în special pentru că GoAhead investește în startup-uri aflate la început de drum.

„Totuși, alegerea oamenilor către care să facem outreach este mult mai dificilă deoarece informațiile publice despre ei nu spun întreaga poveste (iar unii founderi buni nu au făcut poate încă nimic public, iar focusul nostru este early-stage), de aceea încercăm să „cast a wider net” și să fim mai inclusive decât exclusive.”

Greșeala fondatorilor: vorbesc despre produs, nu despre viziune

Una dintre cele mai frecvente greșeli pe care le fac antreprenorii în discuțiile cu fondurile de venture capital din Silicon Valley este să insiste asupra fiecărui detaliu al produsului, fără să prezinte o viziune pe termen lung pentru companie.

„Realitatea este că majoritatea investitorilor din venture capital caută oameni excepționali, capabili să coordoneze o echipă și cu ceva abilități unice în relație cu problema pe care o rezolvă. În jur de 95% din companiile în care firmele de venture capital investesc ajung sa valoreze $0, iar restul de 5% rareori ajung să facă exact ceea ce și-au propus la început.”

Din experiența sa, Adrian a spus că Silicon Valley este mai puțin despre genii și succese obținute peste noapte și mai mult despre relații, viteză de execuție, acces la capital și toleranță la eșec.

„Din exterior se văd poveștile de succes, din interior se simt competiția, presiunea și numărul mare de proiecte care nu reușesc.”

Un alt aspect observat de Adrian este că multe dintre fondurile americane de venture capital nu tratează diferit fondatorii în funcție de țara din care provin.

„Oricine poate aplica pe site-ul GoAhead si va primi un răspuns final în cel mult 6 zile lucrătoare. Totuși, o întrebare pe care și-o pune orice venture capitalist este „Can this person raise more money in the future?”, deci diferența dintre un startup românesc și unul american este ușurința cu care cei din urmă pot participa la evenimente și crea conexiuni în Sillicon Valley”, a explicat Adrian.

Din acest motiv, el consideră că fondatorii români ar trebui să fie dispuși să călătorească și să participe la cât mai multe evenimente de networking. Capacitatea de a construi relații devine importantă atunci când compania are nevoie să atragă noi runde de finanțare.

Student, fondator și Head of Engineering

În 2024, Adrian a fondat BBMM Software, un studio de inginerie software care a lucrat cu clienți din Statele Unite, Țările de Jos și România. Compania a ajuns la venituri recurente lunare de 6.000 de dolari în primele 30 de zile de activitate.

„Făcând anterior freelancing, mi-am construit o bază de clienți cu care am vrut să duc colaborarea la următorul nivel prin construirea unei echipe pe care să o coordonez și să o împart pe diferite proiecte.”

Pentru o perioadă, Adrian a fost simultan student, fondator al BBMM Software și Head of Engineering în cadrul GoAhead. În cele din urmă, a renunțat la facultate și la activitatea BBMM cu alți clienți pentru a se concentra asupra fondului american.

„În prezent folosesc BBMM Software pentru a colabora exclusiv cu GoAhead, urmând să mă mut în San Francisco și să ducem GoAhead la următorul nivel.”

În paralel cu activitatea profesională, Adrian a fost competitor și mentor în robotică, iar recent a devenit cel mai tânăr jurat din istoria HackTM.

„Pentru mine, implicarea în formarea tinerilor este o formă de a întoarce sprijinul pe care l-am primit și de a contribui la un ecosistem mai puternic în România. Îmi propun să particip în continuare la evenimente în România ca și mentor/judge, iar pe termen lung să ajut startup-urile în procesul de a apela la venture capital american.”

România rămâne „acasă”

Când este plecat, lui Adrian îi lipsesc în primul rând oamenii apropiați și sentimentul de acasă. Păstrează legătura cu familia și prietenii prin conversații constante, dar și prin implicarea în comunitățile și proiectele din România.

„România este în continuare „acasă”, mai ales pentru că încă locuiesc aici. Experiența internațională m-a făcut însă să o privesc mai lucid: îi văd mai clar atât potențialul, cât și lucrurile pe care le putem îmbunătăți”, a spus Adrian.

Nu exclude posibilitatea ca, după o perioadă petrecută în San Francisco, să revină și să construiască proiecte în România.

„Ar conta mult experiența acumulată acolo și posibilitatea de a o aplica în proiecte care fie nu există încă aici, fie nu au fost dezvoltate la același nivel.”

Din ceea ce a observat în Statele Unite, specialiștii români în tehnologie sunt apreciați pentru capacitatea lor de a rezolva probleme complexe și de a construi produse cu resurse limitate.

„Sunt și mulți fondatori români care dezvoltă companii și produse interesante la nivel internațional.”

Pentru tinerii din România care își doresc o carieră internațională în tehnologie, recomandarea sa este să nu aștepte oportunitatea perfectă, ci să înceapă prin a construi proiecte reale și prin a-și face munca vizibilă.

„Să înceapă cu freelancing, să lucreze la proiecte reale și să se pună cât mai mult „out there”. E important să își facă munca publică, să își construiască o prezență online și să intre activ în comunități internaționale.”