Alexandra Ciornei
Pentru compania pe care a înființat-o în 2005, cu afaceri de aproape 10 milioane de euro în 2025, oportunitățile vin atât din folosirea AI în activitatea proprie, cât și din sprijinirea clienților care vor să adopte tehnologia fără să piardă controlul asupra datelor și securității.
„În infrastructură și securitate, automatizarea nu elimină răspunderea, ci o concentrează. Dacă un sistem ia o decizie, cineva trebuie în continuare să înțeleagă contextul, riscul și consecințele. Doar că acel om răspunde acum pentru mai mult, nu pentru mai puțin”, a spus Mihai Scemtovici, într-un interviu pentru start-up.ro.
Antreprenorul vede deja categorii de activități în care AI reduce timpul de lucru, de la analiza jurnalelor tehnice până la o parte din testare. În acest context, experiența va trebui să însemne mai mult decât cunoașterea unor pași care pot fi automatizați.
„Inteligența artificială scurtează timpul necesar pentru activitățile repetitive: configurări standard, documentare, analiza jurnalelor tehnice, suport de prim nivel și o parte din testare. Competențele bazate numai pe memorarea unor proceduri vor pierde din valoare, probabil mai repede decât credem.”
Oportunitatea AI: infrastructură, protecția datelor și control
Pentru SolvIT, schimbarea are două componente. Compania folosește inteligența artificială pentru a lucra mai repede, dar vede și o oportunitate de business în integrarea acesteia în organizațiile cliente, unde securitatea și regulile de utilizare trebuie construite odată cu adoptarea tehnologiei.
„Pentru noi, oportunitatea este dublă: folosim AI ca să lucrăm mai repede, dar îi ajutăm și pe clienți să adopte aceste tehnologii fără să compromită securitatea și guvernanța.”
Mihai se așteaptă ca această adopție să aducă cerere pentru infrastructura care susține aplicațiile AI, dar și pentru monitorizare, protecția datelor și controlul accesului. Diferența dintre furnizori se va face, în opinia sa, prin capacitatea de a decide unde poate fi folosită tehnologia și unde are nevoie de limite.
„Valoarea nu va sta în simplul acces la AI - îl va avea aproape toată lumea - ci în discernământ: să știi unde nu trebuie să o lași să decidă singură și cum te protejezi de riscurile pe care le aduce.”
SolvIT a pornit de la problema care apărea după vânzare
Mihai a intrat în tehnologie în 1995, într-o perioadă în care piața locală învăța ce presupune funcționarea infrastructurii critice. A lucrat aproape zece ani într-un model concentrat pe vânzarea echipamentelor și licențelor, observând că organizațiile rămâneau frecvent fără sprijin suficient după livrare.
„Se vindeau echipamente și licențe, iar după livrare clientul rămânea, de multe ori, singur cu problemele. Am lucrat aproape zece ani în acel model și am înțeles treptat că partea grea nu este vânzarea, ci ziua următoare”, a povestit antreprenorul.
În 2005 a înființat SolvIT pentru a construi un business în jurul acestei nevoi. În infrastructură și securitate, explică el, serviciul cumpărat de client include experiența echipei și disponibilitatea acesteia atunci când apare un incident, chiar dacă funcționarea corectă a sistemelor trece, de cele mai multe ori, neobservată.
„În securitate și infrastructură, valoarea se vede mai ales în lucrurile care nu se întâmplă: sistemul nu cade, incidentul nu are loc, banca funcționează luni dimineață. Succesul este aproape invizibil. Clientul nu te plătește doar pentru un echipament, ci pentru experiență, pentru judecată și pentru certitudinea că are pe cine suna la trei dimineața, când apare o problemă adevărată.”
De la revânzarea tehnologiei la contracte multianuale
SolvIT a pornit ca revânzător cu valoare adăugată și s-a transformat treptat într-un integrator și furnizor de servicii. În jurul tehnologiilor pentru companii mari, echipa a adăugat consultanță, implementare, adaptare, mentenanță, suport local, servicii administrate și instruire.
„Am păstrat accesul la tehnologiile pentru companii mari, dar am construit în jurul lor ceea ce lipsea adesea după vânzare: consultanță, implementare, adaptare, mentenanță, suport local, servicii administrate și instruire.”
În prezent, activitatea este organizată în trei direcții: soluții IT pentru securitate, administrarea infrastructurii și automatizare; servicii profesionale, de la consultanță la suport și instruire; infrastructură hardware, care include servere, stocare și rețelistică.
În paralel, compania a crescut ponderea abonamentelor și a contractelor multianuale, pentru a avea o bază mai predictibilă de venituri.
„Schimbarea importantă nu stă însă într-o listă de servicii. Am crescut ponderea abonamentelor și a contractelor multianuale. Asta poate face comparațiile de la un an la altul mai puțin intuitive, dar ne oferă mai multă stabilitate și ne apropie de client. Alternativa ar fi fost să arătăm foarte bine trei ani, iar în al patrulea să nu știm de unde vine următorul contract.”
Echipă de 16 oameni și clienți cu care lucrează de aproape două decenii
Compania deservește bănci și organizații din servicii financiare, operatori de telecomunicații, administrația publică și companii mari.
SolvIT are 16 angajați, dintre care nouă sunt consultanți tehnici seniori, iar unele dintre relațiile cu clienții au început în primii ani de activitate.
„Avem relații începute în 2006 cu bănci din top 3 și, din 2007, cu majoritatea operatorilor telecom. Unele colaborări se apropie de douăzeci de ani. Pentru mine, acesta este un indicator mai puternic decât orice prezentare: în tot acest timp, cineva de la noi a răspuns la telefon inclusiv atunci când era foarte târziu și problema nu putea aștepta.”
Continuitatea acestor relații reflectă și tipul de nevoie pe care compania îl acoperă, a explicat Mihai. Pentru organizațiile cu care lucrează, funcționarea infrastructurii este o condiție a activității de zi cu zi.
„Lucrăm cu organizații pentru care continuitatea nu este negociabilă: bănci și servicii financiare, telecomunicații, administrație publică și companii mari.”
SolvIT bugetează afaceri de până la 11,3 mil. euro în 2026
Potrivit datelor furnizate de antreprenor, SolvIT a înregistrat o cifră de afaceri netă de aproximativ 12,05 milioane de euro în 2023, 9,36 milioane de euro în 2024 și 9,99 milioane de euro în 2025.
„Evoluția noastră nu este perfect liniară. Proiectele mari, licențele multianuale și momentul în care veniturile sunt recunoscute contabil pot schimba mult comparația dintre doi ani fiscali.”
Pentru 2026, compania lucrează cu un buget de venituri cuprins între 10,5 și 11,3 milioane de euro.
Planurile includ dezvoltarea serviciilor recurente, consolidarea competențelor de integrare, echilibrarea portofoliului de clienți și o extindere regională prudentă.
„Mai important decât cifra exactă este felul în care vrem să creștem: prin mai multe servicii recurente, capabilități mai puternice de integrare, o extindere regională prudentă și un portofoliu mai echilibrat de clienți. Prefer o companie care știe de unde îi vine profitul și de ce va exista și mâine, nu una care sărbătorește un vârf întâmplător.”
Criza din 2011: 30 de zile până la restructurare
Unul dintre cele mai dificile momente pentru SolvIT a venit în 2011, când efectele crizei din 2009-2010 au ajuns, cu întârziere, în businessul companiei. Bugetele clienților erau aproape complet înghețate, iar întâlnirile și prezentările nu se transformau în contracte.
„În acel an am făcut mai multe prezentări și am mers la mai multe întâlniri decât oricând până atunci, fără ca lucrurile să se lege.”
Compania ajunsese aproape de restructurare când a apărut solicitarea unui client pentru o soluție specifică, într-un buget clar. Mihai a discutat deschis cu furnizorul despre situația firmei și a cerut un preț care să permită realizarea proiectului cu o marjă suficientă pentru a susține businessul.
„Ajunseserăm în punctul în care, dacă nu apărea nimic în următoarele 30 de zile, trebuia să începem restructurarea. Atunci am primit un telefon: un client voia să știe dacă putem livra o soluție foarte specifică, într-un buget clar. Am spus că da, apoi am mers la furnizor, i-am explicat deschis situația și i-am cerut cel mai bun preț pe care îl putea aproba. A fost generos.”
Proiectul a readus compania pe linia de plutire. Dincolo de contract, antreprenorul a povestit că lecția a fost despre relația cu partenerii și despre capacitatea de a recunoaște vulnerabilitatea la timp.
„Instinctul, când ești vulnerabil, este să ascunzi situația față de parteneri. Eu am făcut contrariul: i-am spus furnizorului exact unde ne aflam și de ce aveam nevoie. Nu i-am pierdut încrederea - am primit sprijinul care ne-a ajutat să mergem mai departe.”
Experiența i-a schimbat și perspectiva asupra rezistenței unei companii în perioade dificile. Disciplina financiară, competența și relațiile construite înaintea crizei sunt, în opinia sa, cele care determină opțiunile disponibile când piața se blochează.
„Am înțeles atunci că reziliența nu se construiește în mijlocul crizei. În criză doar descoperi dacă o ai. Reziliența se construiește înainte, prin disciplină financiară, competență și relații reale.”
Lecția delegării: oameni care preiau responsabilități
Privind în urmă la aproximativ trei decenii de antreprenoriat, Mihai a spus că ar investi mai devreme în oameni capabili să conducă zone din business.
„Aș investi mult mai devreme în oameni capabili să preia responsabilități, nu doar sarcini. Ani întregi am ținut sub control lucruri din obișnuință, nu pentru că le făceam neapărat mai bine. Privind în urmă, fiecare era o responsabilitate pentru care ar fi trebuit să creez la timp un rol.”
În paralel cu tehnologia, antreprenorul pictează și dezvoltă proiecte culturale. El a adăugat că această experiență i-a influențat inclusiv felul în care ia decizii în companie, ajutându-l să accepte incertitudinea fără să se grăbească spre prima soluție disponibilă.
„Pictura m-a învățat să suport ambiguitatea și să nu confund prima soluție cu soluția bună. În afaceri, asta înseamnă să nu iau o decizie numai pentru a scăpa de disconfortul incertitudinii.”
Pentru cei care își construiesc acum cariera, recomandarea sa este să nu își lege întreaga identitate de o competență care are valoare pe piață într-un anumit moment. Schimbările tehnologice pot modifica rapid cererea, iar adaptarea presupune disponibilitatea de a învăța din nou.
„Nu vă construiți identitatea numai din competența pentru care sunteți plătiți astăzi. Piața o poate face mai puțin relevantă peste câțiva ani. Dacă ajungeți să vă confundați cu acea competență, veți apăra o poziție în loc să construiți etapa următoare.”
