Agricultura viitorului la Smart Future: cum transformăm digital o industrie de autoconsum?

Smart Future a fost un eveniment online organizat de start-up.ro, cu sprijinul ARGGO Consulting, Telekom și Raiffeisen Bank, în care am încercat să aducem în prezent viitorul și avansul tehnologiei. Cu ajutorul specialiștilor am explicat concepte ce pot părea abstracte sau dificile și ne-am uitat la România de peste câțiva ani.

În al doilea panel Florin Cașotă, editor start-up.ro, a discutat cu Ovidiu Bucătaru (CFO Șerban Holding), Mădălina Ilie (Manna Foods), Victor Potra (Microgreens) și Antonio Primera (AgroCity) despre situația agriculturii în momentul de față, modalitățile de îmbunătățire ale culturilor, mâncarea viitorului, dar și digitalizare.

În primul panel s-a discutat despre digitalizarea și transformarea digitală a afacerilor, în panelul 3 s-a dezbătut tematica sustenabilității în business, iar în panelul 4 am discutat despre educație pentru joburile viitorului.

Urmărește evenimentul complet pe platforma IC Events dacă nu l-ai urmărit live.

În panelul despre agricultura viitorului, invitații au vorbit despre starea agriculturii în momentul de față, dar și despre metode de eficientizare.

Cum poate avea România randamente mai bune în agricultură

„România e pe un trend ascendent. Avem creșteri de peste 4 ori față din 2007. Randamentele tehnologice - România a reușit să aibă o creștere peste media Uniunii Europene, potențialul nostru e încă deschis. Suntem astăzi cu aproximativ 25% sub mediile europene. Dacă ne uităm la Vest de România, vedem că aceste randamente sunt net superioare. Întregul output pe care-l generează suprafețele e sub 25% față de Polonia și 42% față de UE. În România reușeam până anul trecut să aducem 1.400 de euro ca valoare adăugată pe lanțul european față de 2.000 de euro pe hectar în media europeană”, spune Ovidiu Bucătaru, CFO al Șerban Holding, una dintre cele mai importante firme de agricultură din România care este listată din februarie 2022 și la BUrsa de Valori București.

„Suntem într-o zonă în care avem șansa să acreștem randamentele la hectar, atât ca producție, cât și financiar economic în ceea ce înseamnă valorificarea ei. Prețurile sunt mai mari cu aproximativ 150%. Ne uitam la noi la evoluția prețurilor la porumb vorbeam pe 650 de lei în 2019 și astăzi vorbim de cotații de 1.300 de lei, peste 100% creșterea la prețul porumbului”, explică acesta.

„Tehnologia ne ajută să avem randamente mai bune. România are șansa de a crește impactul agriculturii în PIB cu cel puțin 25%. Dacă media în ultimii ani a fost de 4%, cu siguranță nu numai că domeniile vor sta pe loc și investind și aducând plus valoare poate să se ducă spre 5%. Avem în față un potențial foarte mare, siguranța alimentară e un subiect important, digitalizarea ne va ajuta să facem pasul, există sprijin, există finanțări care apar, chiar și în PNRR sunt componente de digtalizare care acoperă 80% din destinația de finanțare”, a spus Bucătaru.

Digitalizarea va aduce eficiență

Antonio Primera, cofondator și CTO la AgroCity, un startup care ajută fermierii să afle mai multe despre culturile lor prin senzori, date din satelit și altele, spune că din perspectiva lor digitalizarea poate să aducă o scădere a cheltuielilor și pierderilor.

„Noi putem să ajutăm la digitalizare, putem să ajutăm la o informare a fermierului în ce privește stadiul lucrărilor, costuri, bugete, dar cred că tot mai multe ferme și în special ferme peste o anumită dimensiune încep să vadă partea de farming ca un business, ca o corporație. Avem clienți care achiziționează agresiv alte ferme mai mici, se extind de la an la an și e clar o nevoie de digitalizare. Nu poți să ai o fermă pe mai multe de județe și să faci planurile pe hârtie”, spune Primera.

El consideră că în România lipsesc sistemele integrate de digitalizare și că agricultura este unul dintre cel mai puțin digitalizate domenii. „Clienții noștri se concentrează pe partea de discuții cu Guvernul, încearcă să ia investiții, ei se ocupă de farming. Noi le luăm partea de office, partea de planificare, partea de bugetare, comunicarea cu contabilitatea și așa mai departe. E foarte simplu să iei un soft și să-l lași să te ajute”, mai spune acesta.

El consideră că fermierii trebuie să treacă peste reticența că ei nu știu IT, pentru că nu e complicat și că a văzut fermieri în vârstă care au învățat să se uite la date digitale, să comunice prin telefon cu tractoriștii și să înțeleagă mai multe despre culturi.

Statul ar trebui să creeze birouri județene pentru ajutorul fermierilor

Mădălina Ilie, fondator al Manna Foods, un startup care vrea să printeze mâncarea sau să o transforme în formă de tablete, spune că partea administrativă din agricultură e o problemă și că agricultura se află în recesiune.

„Nu e lipsită de fonduri, ci e o comunitate deficitară între stat, fermieri și producători. Aspectul comunicării e important pentru că ajută fermierii să acționeze direct pentru accesarea fondurilor și parteneriate pe mai departe. Statul ar trebui să creeze birouri județene care să servească de aspectele birocratice, aplicarea și monitorizarea derulării fondurilor. Să existe un sprijin real și direct de la Ministerul Agriculturii la nivel județean către fermieri și producători”, spune aceasta.

„Potențialul e mare în România, am crescut mult față de 2007, dar cu ce costuri și cu câți nervi? Când ajungi în teren sau la Minister intervine partea birocratică și aici fermierul simplu are un minus, fie nu se descurcă, fie nu are timp. El se împarte între producție și birou. Trebuie un plan coerent guvernamental în domeniul agriculturii pentru a asigura o funcționare a agriculturii la nivel național și cu ieșire pe plan european și internațional”, mai spune Mădălina Ilie.

Agricultura română e lipsită de agilitate

Din punctul de vedere al lui Victor Potra, Project Manager la Microgreens, un producător de microplante și sere verticale, cu parteneriate inclusiv cu mari lanțuri de retail, spune că din punctul lor de vedere, al agriculturii verticale sustenabile se vede o lipsă de agilitate a agriculturii românești.

„Rămâne un punct îngrijorător faptul că suntem nevoiți să importăm atât de multă hrană când, cum spunea și Ovidiu, avem resurse și un potențial agricol important. Noi pe partea noastră încercăm să ne concentrăm pe schimbările legislative care să prindă noile tehnologii și să dea o mai mare agilitate și obiectivul cred că poate fi unul fezabil de a ajunge din importator de hrană un exportator”, spune acesta.

„Din punctul meu de vedere România are un potențial semnificativ agricol și ar putea să facă față la provocările momentului, inclusiv Ucraina, dar e nevoie urgentă de un plan național strategic care să pornească de sus până la producător”, spune și Mădălina Ilie.

Rapiditatea și flexibilitatea trebuie să descrie astfel agricultura modernă din România. „Astăzi știm că România indiferent cum a avut susținere sau nesusținere din punct de vedere a programelor agricole, a beneficiat de 3 miliarde de euro pe an de la aderare. Am ajuns la randamentele la hectar datorită acestor investiții, datorită digitalizării, datorită senzorilor. Astfel să obținem posibilitatea de a lua decizia corectă atunci când trebuie. Deciziile se iau foarte rapid. Suntem în plină campanie de însămânțare, avem 2 săptămâni la dispoziție, cu cât avem mai repede informații, prin digitalizare, putem să o facem”, spune Ovidiu Bucătaru, CFO Șerban Holding.

România de autoconsum și România economică

Agricultura românească este împărțită între agricultura de autoconsum și cea industrială. Chiar dacă avem suprafețe mari, fărâmițarea e încă o problemă.

„Cu cele 3 miliarde de euro pe an, chiar dacă statul român poate nu a fost tot timpul prezent, cum facem următorul pas de a ne asigura că aceste informații ajung la cât mai mulți fermieri? Sunt 2 milioane de fermieri, a doua cea mai mare suprafață agricolă din Estul Europei din UE. Vorbim de cea mai mare țară ca număr de fermieri. Pentru că vorbim de o fărâmițare. Avem ferme de 3,7 hectare în medie, fiind foarte greu să implementăm soluții de randamente sporite. Sunt două Românii diferite. O Românie de autoconsum, de 50%, și cealaltă Românie care aplică astfel de tehnologii și produce”, explică Ovidiu Bucătaru.

El spune că dincolo de a fi producători de cereale trebuie să trecem la a fi procesatori și să vorbim de o industrializare în zona de industrie alimentară susținută de stat. Dar e nevoie de timp și de răbdare, dar și de strategie.

„Ce începem astăzi se poate finaliza într-un ciclu de 7 ani. E și mai complicat azi, pentru că avem o volatilitate extrem de mare. Avem peste 14 factori vegetativi în agricultură care ne pot influența”, mai spune acesta. Cu toate acestea, companii din agribusiness cresc, se capitalizează, investesc, pentru că-n agricultură e plus valoare.