Asternova Vest: care sunt domeniile care vor da naștere noilor unicorni din România?

Aster Capital Partners Franța, Iceberg+ și Venture Booster au anunțat lansarea Asternova Vest, un fond regional de venture capital cu o valoare de 37 de milioane de euro, dedicat startup-urilor și companiilor tech din Regiunea Vest a României. 

Lansat săptămâna trecută, fondul de capital de risc Asternova Vest beneficiază deja de un angajament de peste 26 de milioane de euro din partea Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest și își dorește să investească în cel puțin 18 companii aflate în etapele de Seed și Series A. Diferența până la suma de 37 de milioane de euro va veni din capital privat. 

În cadrul evenimentului de prelansare, Ionuț Țața, General Partner Asternova Vest și fondator Iceberg+, ne-a dat mai multe detalii despre criteriile de selecție ale noului fond de investiții. 

Asternova Vest are în plan oferirea de capital de creștere, expertiză investițională și acces la rețele internaționale companiilor cu potențial de dezvoltare din domenii software, AI, industrie avansată, energie, mobilitate, sănătate și alte sectoare cu potențial ridicat de inovare și scalare. 

Fondul va acorda tichete de finanțare cu sume cuprinse între 500.000 și 4 milioane de euro, unde sunt incluse și investiții ulterioare de tip follow-up. Fondul își dorește să obțină între 5% și 20% din acțiunile companiei.

Pentru a beneficia de aceste sume, startup-urile cu sediul în Regiunea de Vest trebuie să fie deja în etapa de Seed sau Series A și să aibă venituri lunare recurente între 20.000 și 100.000 de euro. 

Jean-Marc Bally, din partea Aster Capital, anunță faptul că fondul este deschis pentru investitori privați, care se pot alătura cu tichete de minim 100.000 de euro. Procesul va consta într-o verificare a legitimării fondurilor, numită KYC (Know Your Customer), și semnarea unui contract care să arate angajamentul investitorului. Apoi, se vor face „capital calls”, unde investitorilor li se cer banii treptat (în jur de 15% în fază inițială), doar atunci când fondul este pregătit să realizeze o investiție într-un startup.

În cadrul panelului „Raising Unicorns in The West: Why? Why here? Why now?”, Traian Urban, Direct EIT Urban Mobility Innovation Hub East și Cristian Bojar, co-fondator Tazz, startup care s-a născut în Timișoara, au vorbit despre elementele care pot face un startup să devină un unicorn, sectoarele viitorului care vor da naștere acestor afaceri, cât și provocările și greșelile pe care fondatorii le fac în procesul de scalare internațională. 

În opinia lui Cristian, viziunea este un element esențial pentru a atinge pragul de unicorn ca business, cât și crearea unui produs pe care piața și-l dorește cu adevărat, în timp ce Traian crede că un produs bun trebuie demonstrat pentru ca piața să îl dorească. Acesta explică felul în care unele companii caută finanțări și deschis birouri în alte țări înainte de a avea un produs finalizat și testat, motiv pentru care ne recomandă validarea soluției și a produsului prin obținerea de clienți reali, care să arate un interes pentru produs. 

Deși Europa se consideră o piață unică, Traian a subliniat că scalarea aici este mult mai dificilă decât în piețe mari precum SUA sau China, din cauza reglementărilor locale foarte diferite și a nevoilor specifice de omologare pentru fiecare țară.

Cu toate acestea, Cristian crede că sectoarele viitorului, cele care pot da naștere următorului unicorn din România, sunt sectoarele militare, din domenii de sănătate sau cele AI, deoarece din punct de vedere statistic, acestea atrag apariția celor mai multe startup-uri. La polul opus, Traian a insistat pe domenii care eficientizează economia, securitatea cibernetică și vehiculele autonome.

Cât despre provocări și greșeli în scalarea internațională, Traian a menționat acomodarea la piețele noi și greșeala fondatorilor de a presupune că un succes local va fi replicat la fel de ușor și în altă țară, fără să se țină cont de diferențele legislative sau obiceiurile consumatorilor. Totuși, nu trebuie să ne lăsăm restricționați de legislație sau piață. Cristian a oferit aici exemplul Uber sau Tazz, care au crescut semnificativ într-o piață care nu avea o legislație pregătită pentru modelul lor de business, cu un mindset concentrat pe a construi mai întâi și a lăsa legislația să se adapteze ulterior.