Attila Biro, Context.ro | De ce jurnalismul nu e dușmanul mediului de business. Workshop de due dilligence pe 8-12 iunie

• cum a pornit Context.ro ca startup în 2022
• ce rol are tehnologia în investigațiile platformei
• ce vor învăța participanții la workshopul de due diligence din 8-12 iunie
• cum pot metodele jurnalistice ajuta companiile la due diligence
• ce red flag-uri caută echipa într-o companie
• cum vor finanța serviciile comerciale jurnalismul de investigație

start-up.ro a stat de vorbă cu el despre ce se întâmplă când expertiza jurnalistică de investigație se pune în serviciul mediului de business.

E un model nou, unul care ne-a surprins. Dar în discuția cu jurnalistul de investigație, am realizat că ceea ce folosește ca unelte un jurnalist poate fi folosit și pentru due diligence în mediul de business. Cum ar fi să poți să știi totul despre compania care tocmai ți-a făcut o ofertă de cumpărare?

Astfel, context.ro organizează între 8 și 12 iunie un workshop de due diligence prin care antreprenorii, dar și oamenii obișnuiți pot învăța cum să folosească tehnologia pentru a afla mai multe despre companii, cum să facă background checks, cum să caute corect pe Google. Pentru că și acest lucru e un mister uneori.

Te poți înscrie la acest workshop folosind acest link.

Attila Biro nu ezită să folosească termenul.

„Am început în 2022 ca un startup. Împreună cu alți doi colegi ai mei, Cristian Leonte și Stephen McGrath, am plecat de la zero, fără să beneficiem de prea mult suport, și am creat această platformă."

Unul dintre punctele forte pe care le descrie e tehnologia. Nu ca buzzword, ci ca practică zilnică: echipa testează softuri noi și caută să le integreze în workflow-urile de documentare.

Au dezvoltat intern inclusiv un soft de analiză a rețelelor sociale, în special TikTok, cu care au construit un hub anti-dezinformare susținut de Comisia Europeană.

„Am reușit să facem și o schimbare în modul în care cei de la Bruxelles se uită la zona asta, pentru că le-am explicat că e nevoie ca procesele noastre jurnalistice să fie incluse în documentarea dezinformării."

Experiența Context.ro a contribuit și la proceduri folosite internațional, inclusiv de Europol și de polițiile din Franța și Spania. Până la urmă, uneltele și tehnicile jurnalismului nu sunt miraculoase, ci sunt proceduri de investigație.

Preconcepția că jurnaliștii de investigație privesc mediul de business cu suspiciune e una pe care Attila Biro vrea să o demonteze.

„Noi credem că majoritatea oamenilor care construiesc și au construit afaceri în România sunt de bună credință și au dedicat timp pentru a beneficia și alții din jurul lor. Și în realitate munca asta de antreprenor nu e ușoară”.

Investigațiile pe care le produce Context.ro despre licitații publice și corupție nu sunt împotriva companiilor private, ci în beneficiul lor.

„Scriem despre licitații și arătăm unde nu există concurență reală tocmai pentru că vrem ca și companiile cinstite, care plătesc taxe și își fac treaba ok, să aibă acces la piață. Dacă există 10 companii care concurează să aibă cel mai bun produs, în final cel potrivit va ajunge la noi și o să fie cumpărat din taxele noastre."

Pe 8-12 iunie, Context.ro organizează un workshop de due diligence, destinat atât companiilor, cât și persoanelor care vor să înțeleagă mai bine cum se verifică un partener de business sau cum se identifică dezinformarea.

„Zi de zi, asta facem 8-10 ore. Munca noastră este să căutăm lucruri, să le filtrăm, să le verificăm, să le punem în context și să venim cu niște constatări bazate pe fapte. Când faci jurnalism de investigație ai zero toleranță la păreri, opinii. Nu există opinii în investigațiile noastre."

Diferența față de o căutare obișnuită pe internet e concretă. Toată lumea crede că știe să caute pe Google. Puțini știu ce să facă cu ce găsesc.

„Tu vrei să afli date despre o companie din Marea Britanie, din Spania și intri pe internet. Te-ai pierdut instant. Sunt 1.000 de site-uri care îți cer atenția și îți petreci ore întregi într-un păienjeniș. Noi deja știm exact că trebuie să te duci la un anumit registru, cum se scot datele de acolo, care sunt de încredere, ce din acel document este important.”, spune Attila Biro.

Un exemplu practic: în Malta, fiecare document din registrul comercial costă câțiva euro. Fără să știi ce cauți, poți cheltui lejer 50-200 de euro pe documente irelevante. Dar pentru că de-a lungul timpului echipa de la Context a căutat în astfel de documente, se poate duce țintit. Ca un detectiv care cunoaște procedura.

Structura unui raport pe care Context.ro îl livrează unui client urmează aceeași logică ca o investigație jurnalistică: informație adversă mai întâi, verificare sursă cu sursă, concluzii bazate pe documente.

„Putem spune, de exemplu, că am găsit că are în acționariat un offshore din Cipru. Am găsit că în spatele offshore-urilor sunt anumiți beneficiari reali care sunt pe o listă de sancțiuni. Pentru fiecare dintre aceste informații îți dăm surse, documente în care să-ți arăt cine este beneficiarul real al offshore-ului din Cipru.”, explică el o astfel de situație.

Și adaugă un element pe care îl consideră esențial: răspunsul la întrebarea practică, nu doar prezentarea faptelor.

Atunci când nu există red flag-uri, raportul spune și asta explicit, cu nuanțele de rigoare.

„Dacă e un raport de due diligence bun, vom spune: nu avem red flag-urile astea. Au fost niște indicii, dar nu s-au concretizat. Poate doar o să punem informațiile de contextualizare să le ai acolo."

Dar dacă vorbim de red flags, care ar fi acelea? Biro oferă și astfel de exemple.

„Dacă vedeți că societăți românești au acționari din Bulgaria și în special dacă acele companii sunt înregistrate aproape de România, la Ruse, este un mare red flag. Aceasta este o metodă folosită în tot felul de scheme financiare destul de complicate, pe care la Context.ro le-am documentat și le putem explica.”, spune jurnalistul și cofondatorul Context.ro.

Logica generală a identificării red flag-urilor urmează un pattern: comportament financiar neobișnuit plus structură de acționariat opacă plus istoric dubios al persoanelor implicate.

„Te uiți la comportamentul financiar, te uiți la istoricul acționarilor, te duci și scoți datele din acum 20 de ani. Undeva există o urmă dacă cineva a încălcat legea sau a avut un comportament care ți-ar putea ridica semne de întrebare despre integritate.”, spune el.

Întrebarea despre conflictul de interese dintre o redacție de jurnalism de investigație și un serviciu în folosul societăților comerciale e una la care Attila Biro se aștepta.

„Și noi ne documentăm partenerii, deci nu vom lucra pentru oricine. De asemenea, construim o separație între ce înseamnă redacția și cei care fac investigații și zona asta comercială.”, spune Attila Biro.

Scopul pe termen lung e clar: veniturile din serviciile de due diligence finanțează jurnalismul de investigație.

„Ce câștigă compania de due diligence, profiturile vor merge pentru a susține jurnalismul de investigație. Acesta e scopul. Asta e marea noastră iubire. Îmi place foarte mult jurnalismul de investigație și în fiecare zi mă duc la birou și mi se pare că e un job fantastic."

În momentul de față jurnalismul de calitate este atacat. Nu tot timpul direct. Dar platformele sociale, modul în care informația circulă online a făcut ca jurnalismul să rămână aproape fără casă. Site-urile proprii nu reușesc să atragă trafic online, iar rețelele sociale nu sunt deținute de către cei care le alimentează cu linkuri și conținut.

„O parte din jurnalism s-a aruncat în algoritm, dar conturile de social media nu sunt proprietatea noastră. Închiriem un spațiu virtual care este proprietatea acelei companii, care îl monetizează, care face bani din ce producem noi. Pentru 1 milion de vizualizări iei câteva zeci de dolari. De ce ai face asta?”, crede Attila Biro.

Diagnosticul pe care îl dă e mai dur decât o simplă critică la adresa modelului economic.

„Algoritmii sunt extrem de ideologizați spre zone de extremă. Există rapoarte peste rapoarte, noi am analizat extrem de mult acești algoritmi și concluziile științifice sunt acolo. Nu este părerea mea că asta fac algoritmii.”, explică Biro problema modului în care sunt construiți algoritmii de social media.

Consecința pentru companii e directă, spune el: Uniunea Europeană e atacată economic din mai multe direcții simultan, iar un mediu informațional distorsionat afectează și deciziile de business, nu doar cetățenii de rând.

Attila Biro e critic față de tendința de personificare a jurnaliștilor de investigație, amplificată de rețelele sociale.

„Nu îmi place ideea asta de glorificare și personificare. Acest rău vine din rețelele sociale pentru că pune accentul pe persoană, pe jurnalistul erou, când în realitate, să ai un produs foarte bun e o echipă, e multă muncă în spate, nu este un singur om.”, spune el.

Comparația pe care o preferă e mai puțin romantică și mai precisă.

„Suntem ca niște auditori. Faci audit și te bazezi pe informațiile pe care le ai. Cel mai important este materialul, produsul pe care îl oferi clientului. Cetățenii sunt clienții care cumpără produsul nostru"

Workshopul de due diligence organizat de Context.ro are loc între 8 și 12 iunie. Mai multe detalii pe context.ro.