Bogdan Cernescu, Managing Director, Head of Corporate Banking BCR: ”business-ul românesc nu a fost niciodată mai matur ca acum”

 

Bogdan Cernescu este unul dintre speakerii Mind your Business, evenimentul unde discutăm despre wellbeing-ul mintal al antreprenorilor. Înainte să discutăm cu el pe scena evenimentului, l-am invitat pe Bogdan la noi în studio ca să ne povestească cum se vede antreprenoriatul la firul ierbii. 

Bogdan, în prezent Managing Director, Head of Corporate Banking BCR, a văzut îndeaproape generații întregi de antreprenori. Antreprenori care au ieșit mai puternici după criza din 2008, dar și antreprenori care au avut cei mai imprevizibili ultimi patru ani. 

Deși imprevizibilitatea mediului fiscal ne-a dat niște antreprenori mai temători, ceea ce se vede și din datele băncii, Bogdan vorbește despre o perioadă de maturitate a antreprenorului român, una așa cum nu a fost întâlnită vreodată. Încrederea în relația cu banca, curiozitate și schimburile de generații au creat o nouă ligă de antreprenori, una care l-au lăsat pe invitatul nostru cu un puternic sentiment de speranță. 

Vă lăsăm mai sus discuția noastră video cu Bogdan, iar mai jos partea scrisă a interviului nostru. 

 

1. Bogdan, în primul rând, aș vrea ca ascultătorii noștri să te cunoască mai bine. Pentru că nu vrem să fii doar “omul de la bancă” și pentru că vom discuta despre finanțe la modul personal, e important să te știe. Ne spui câteva lucruri despre tine, unde te-ai născut, de ce ai ales domeniul financiar și ce te-a atras la lumea banking-ului? 

 

Eu sunt un produs made in România, ca să zic așa: m-am născut și am copilărit în Constanța, la malul mării. Când a venit momentul să aleg o vocație profesională, m-am îndreptat către Facultatea de Finanțe. Eram la începutul construirii unei lumi noi. Toată povestea cu băncile, cu piața de capital era la început sau stătea să se nască și la momentul respectiv a fost o întreagă cohortă generațională care s-a dus către zona finanțelor.

Și odată cu valul ăsta m-am trezit și eu tras către studiile economice, având aptitudini destul de bune în ale matematicii. După absolvire, drumul profesional a fost destul de divers și de variat și cumva oglindește parcursul României din ultimii 30 de ani.

Am lucrat și în startup-uri, startup-uri de servicii financiare, primul sau al 2-lea operator mare de leasing privat din din țară. Apoi am lucrat destul de mult în domeniul imobiliar, atât pe partea de finanțare, cât și pe partea de dezvoltare de proiecte. Criza din 2008-2012 m-a prins într-o subsidiară a grupului Erste, care se ocupa fix de domeniul imobiliar și am văzut și am învățat foarte multe lucruri.

Apoi am trecut în zona privată, am lucrat pentru un grup foarte mare românesc de real estate. M-am întors acum aproape 5 ani de zile în grupul Erste, ca să ajut la transformarea și dezvoltarea francizei de corporate banking a Băncii Comercial Române România.

Deci un parcurs foarte variat, presărat cu momente antreprenoriale și lungi perioade de timp în corporație.

Dincolo de edificarea unui background profesional, am avut posibilitatea să bat România în lung și-n lat și am văzut cum s-au întâmplat lucrurile, cel puțin din 1998 până în prezent. Și s-au întâmplat foarte multe lucruri.  

 

2. Ai 25 de ani de experiență în domeniul bancar și aproape tot atât de când ești aproape de antreprenorii români. Cum simți tu antreprenoriatul din România și cum l-ai descrie?

 

E foarte dificil și probabil că descrierea n-o să fie exhaustivă și corespunde punctului meu de vedere. Antreprenorul, prin natura lui, este foarte neliniștit, pentru că, de fapt, neliniștea asta îl mână să încerce lucruri, să creeze, să răspundă unor nevoi, să își răspundă unor întrebări. Asta e o constantă, o vedem peste tot. Oamenii nu încep business-uri de dragul business-ului, au o idee, au o frământare. Asta împinge lumea înainte.

Pe de altă parte, cred că de multe ori te face să te simți foarte singur și și neînțeles. Asta dacă vrem să vorbim de arhetipuri. Pe de altă parte, mediul antreprenorial din România s-a transformat enorm de mult.

Dacă vorbim de anii 90, totul era la început, totul era în formare. Pe unii i-au împins oportunitățile, pe alții i-a împins nevoia de a pune o pâine pe masă pentru ei și pentru familie.

Să ne aducem aminte că s-au închis foarte multe întreprinderi de stat și oamenii au trebuit să facă ceva astfel încât să meargă mai departe. Și bine au făcut, pentru că multe dintre afacerile începute în anii 90 sunt afacerile foarte mari de azi care domină piața din România. Economia de atunci arăta într-un fel mult mai tradițională, iar economia de astăzi arată întru totul altfel

În anii 90, vârsta de la care cineva se lansa într-o afacere era mult mai ridicată ca medie decât se întâmplă acum. Acum vedem foarte mulți tineri, cel puțin în domeniul tehnologiei, care sunt atrași de ideea de a începe o afacere, de a monetiza o idee.

Văd foarte mulți tineri care au pornit afaceri în tech, care n-au absolut nicio reținere în a ieși în piață, a bate la uși, a suna oameni pentru a ridica capital, pentru a-și finanța ideile. Lumea antreprenoriatului este o lume foarte schimbătoare și asta s-a văzut în România. 

3. Ce înseamnă inteligența financiară pentru un antreprenor? 

 

O definiție pe scurt ar fi: să te folosești de date astfel încât să substanțiezi deciziile și făcând asta să transformi riscurile în oportunități. 

 

În lumea în care m-am format eu, problema esențială era să ai acces la date, culegere de date atât din exteriorul companiei cât și din interiorul ei, asta era într-adevăr o mare provocare. Lumea în care trăim acum este total diferită. Suntem cufundați într-o mare de date. Să le accesăm nu este o problemă. Marea provocare este cum le prelucrezi de fapt, ce faci cu ele, astfel încât să dai substanță deciziilor pe care le iei, iar deciziile pe care le ei să nu fie numai intuitive sau arbitrare, să fie bazate pe date factuale, date care îți dau o perspectivă a trecutului. 

 

Și odată ce ai o perspectivă a trecutului, să încerci să creezi o perspectivă asupra viitorului astfel încât să împingi lucrurile mai departe.  

4. Crezi că știu antreprenorii din România să profite de uneltele și facilitățile pe care le au acum la dispoziție pe piață? Unde se termină flerul antreprenorial și unde începe folosirea strategică a capacităților și oportunităților existente în România?

Acum mai bine de 7-8 ani, când am început să dezvoltăm ecosistemul George, întâi pentru persoane fizice și ulterior pentru pentru companii, în platforma George pentru afaceri am creat un ecosistem digital, unic în România. 

Am lansat George pentru afaceri acum 3 ani de zile și dorința noastră a fost să creăm o experiență transparentă, facilă și inteligentă pentru utilizatori, în sensul că o companie poate face onboarding digital. Își poate deschide un cont curent în mediu digital de la distanță, poate accesa un overdraft, o facilitate de capital de lucru. În același timp, în cadrul ecosistemului avem și un magazin de unde ei pot accesa produse de asigurare, platforme de contabilitate și altele.

Încercăm să creăm o experiență simplă în care să aducem lucrurile pe care noi le considerăm esențiale pentru afacere în același loc, astfel încât să transformăm bătaia de cap de odinioară într-o experiență foarte simplă, intuitivă, digitală. Lumea antreprenorilor tineri s-a născut în acest mediu digital, a crescut în acest mediu digital și practic asta așteaptă de la noi.

Și în George avem această componentă de George SmartEU, care nu este altceva decât un motor care agregă informații legate de programele finanțare disponibile pentru companii și în funcție de anumite criterii de selecție, care sunt date de domiciliu, de cifră de afaceri, de linia de business, de obiectul de activitate. 

Antreprenorii pot naviga destul de ușor și pot identifica ce tip de program de finanțare le-ar fi potrivit și cum l-ar putea accesa.

5. Pe lângă George, la BCR aveți și multe resurse pentru antreprenori, printre care și Școala de Business, unde există cursuri de antreprenoriat sau de management financiar. Dacă ai avea acum un antreprenor în primele zile ale afacerii sale, cum l-ai ghida printre resurse ca să nu fie copleșit și să facă alegeri cât mai inteligente?

 

Modul în care a fost construit tot programul Școala de Business este foarte intuitiv. Ea a fost gândită ca un fel de MBA gratuit. Funcționează ca un supermarket informațional. 

 

În acest moment, avem opt cursuri, 74 de prezentări video și peste 90 de teste. 

 

Ele au fost dezvoltate atât de către experții băncii, cât și de experți externi, astfel încât să acoperim toate etapele din viața unui business. Și antreprenorii, în măsura în care au întrebări sau vor să aprofundeze anumite subiecte, le pot accesa și se pot inspira de acolo. 

 

Sunt cursuri de antreprenoriat, sunt cursuri de vânzări, sunt cursuri de ABC juridic, sunt cursuri de management financiar, sunt cursuri legate de tehnologie și există și o secțiune cu sfaturi de succes, pentru că bancă fiind, nu ne-am putut abține, trebuie să dăm și sfaturi. 

 

Orice antreprenor poate intra pe platformă, o poate accesa, poate extrage de acolo informație, pentru că, de fapt, educația financiară nu trebuie să fie pentru număr limitat de beneficiari. E un program amplu, care ne privește pe toți la scară națională. 

6. Programele de finanțare și detaliile despre ele fac parte dintr-o educație financiară antreprenorială sănătoasă? Dacă da, care sunt programele de care orice antreprenor ar trebui să știe?

 

Nu e vorba numai de programe de finanțare, e vorba de a identifica în primul rând toate sursele de finanțare disponibile pentru antreprenori. Iar partea asta de programe reprezintă doar o parte din poveste.

Și dacă e să mă raportez la surse de finanțare, în primul rând ar trebui să ne uităm la creditele bancare. Știu că a existat o discuție foarte lungă despre ce înseamnă soldul activelor bancare în raport cu produsul intern brut.

Lucrurile s-au schimbat destul de mult începând cu 2000, în mod paradoxal, începând cu 2020 încoace, pentru că ultimii 4 ani au reprezentat și un punct de turnură, atât în relația clienților cu băncile, cât și în modul în care băncile s-au raportat la client.

Cred că acești 4 ani au condus într-o bună măsură la recâștigarea încrederii de ambele părți. Și vedem în momentul de față un mediu bancar extrem de activ în a aborda clienții persoane juridice și persoane fizice și de a le oferi facilități de finanțare.

Aș merge până acolo încât să spun că accesul la finanțare bancară, așa cum este el astăzi, nu a fost niciodată mai facil pentru antreprenorii și pentru persoanele fizice din România. 

 

Deci, în primul rând cred că antreprenorii ar trebui să se uită la credite bancare, inclusiv la produsele de leasing, că e vorba de leasing financiar, că este vorba de leasing operațional și mai ales pentru cei la la început de drum și care au nevoie de investiții în mijloace fixe, leasingul va reprezenta întotdeauna o variantă mai facilă. 

 

Și nu vorbim doar de credite, vorbim de toată pleiada de instrumente de garantare, instrumente de facilitare a comerțului exterior, de natura creditivelor. 

 

Apoi, într-adevăr, există această componentă de programe de finanțare națională și internațională, adică celebrele fonduri EU. Eu în ultimii 4 ani am văzut un interes deosebit atât la nivelul Ministerului Finanțelor, cât și la nivelul Ministerului Economiei de a ajuta mediul antreprenorial. Amploarea programelor a fost fără precedent în ultimii 30 de ani.

 

Am văzut foarte multe companii beneficiind de aceste programe și am văzut din declarațiile oficialilor un efect foarte interesant de multiplicare a veniturilor bugetare, element foarte important în contextul României de astăzi. 

 

Dar dincolo de programele naționale, să nu uităm că există fondurile europene, iar până în 2030 România are posibilitatea să acceseze 80 de miliarde de euro. Este o sumă mult mai mare, cred că cu 20 de mliarde mai mare decât ce am accesat de la aderare și până în 2024.

 

Și cred că preocuparea noastră, a tuturor, fie că vorbim de bănci, de mediul guvernamental, de mediu de business, este să găsim proiecte care să ne permită să atragem aceste fonduri europene în valoare de 80 de miliarde, care în mod evident vor avea un efect de multiplicare major pentru economia României și o vor impinge înainte. 

(n.r: 80 de miliarde de euro prin planul european de relansare Next Generation EU -NGEU- și Cadrul Financiar Multianul -MFF- al UE, perioada de programare 2021-2027. Firmele mici și mijlocii -IMM- din România pot beneficia de aceste fonduri prin granturi și împrumuturi directe, cât și prin contracte cu alți beneficiari).

Dincolo de de asta, că vorbeam de alte facilități de finanțare, vedem un interes crescut al fondurilor de investiții, atât pe partea de private equity, cât fonduri de investiții care vin cu finanțări pe linia fondului european de investiții și vedem o piață de capital care a crescut în ultimii ani și are perspective. 

7. Care ai spune că e cea mai mare dificultate în a porni un business în România, în prezent?

 

Antropologic, România este o țară extrem de diversă și probabil mulți dintre noi venim cu niște tare de dinainte de 1989. Dar pe de altă parte, nu trebuie să uităm că sunt cohorte intergeneraționale care nu au cunoscut acea lume și care n-au rețineri.

Eu cred că spiritul antreprenor există în români și cred că suntem într-un moment foarte bun în care finanțarea abundă. E nevoie de investiții în educație financiară, de birocratizare a platformelor guvernamentale destinate mediului de afaceri, e nevoie de predictibilitate în domeniul juridic și în domeniul fiscal și este nevoie de foarte multă educație, pentru că, haideți să ne înțelegem, totul pleacă din școală, totul pleacă de la vârste fragede. 

 

Noi trebuie să creștem generații de tineri în care să insuflăm spiritul antreprenorial și, mai ales, să creăm o platformă care să le creeze dorința de a rămâne aici, în țară și de a nu pleca. Și dacă mă întreb care este cea mai cea mai mare provocare? Fix aceasta este: cum păstrăm generațiile tinere în țară, cum le asigurăm educația potrivită și apoi o platformă care să le permită să-și pună în aplicare planurile și visele astfel încât să rămână aici. 

8. 2024 a fost anul schimbărilor fiscale, de la obligativitatea e-factura la noi cote de impozitare pentru IMM-uri, plus multe altele. 2025 va însemna un alt rând de schimbări. S-au resimțit aceste schimbări și în rândul IMM-urilor din comunitatea voastră? Cum ai spune că le-a fost această jumătate de an?

 

Există o corelație directă între stabilitate, predictibilitate și propensitatea de a investi. Cu cât mediul economic este mai incert, cu atât antreprenorii devin mai precauți și uneori tind să amâne proiecte de investiții. Ce vedem la nivel statistic în România vorbește de la sine. Vedem o scădere a numărului de companii înființate cu 12% mai puțin în primul trimestru al anului 2024 față de perioada similară a anului 2023.

Sigur, numărul nu e mic, au fost înființate 68.000 de companii, dar dacă mă uit la mediile europene, dacă mă uit la numărul de companii în activitate sau înființate la 1000 de locuitori, noi suntem în continuare în urmă și atunci, de aceea este important să creăm această predictibilitate juridică, fiscală, astfel încât, să genereze încredere la nivelul oamenilor de afaceri, astfel încât ei să continue investițiile. 

 

Pentru că investițiile înseamnă crearea de noi locuri de muncă, înseamnă crearea de prosperitate, înseamnă stabilitate economică, socială. 

 

Pe de altă parte, vedem o creștere a numărului de companii care și-au suspendat activitatea, cu aproape 30%, sunt vreo 10.000 de firme care și-au suspendat activitatea. Dacă ne uităm în raportul de stabilitate, vedem totuși că o treime din companiile din România sunt așa-zisele companii zombie, care au o activitate redusă, ori funcționează în pierdere de la înființare, ori capitalurile proprii sunt negative. 

 

Vedem, pe de altă parte, o creștere cu 15% a numărului de companii dizolvate și vedem aproape 4000 de companii care au intrat au intrat în insolvență. 

 

Lucrurile astea trebuie luate evident în perspectivă și prin comparare cu perioadele similare din anii trecuți. Ce este clar e că un mediu instabil duce la lipsă de predictibilitate și asta afectează sub o formă sau alta mediul antreprenorial. 

9. Ce ar trebui să știe antreprenorii despre 2025, cum ar trebui să se pregătească?

Antreprenorii români sunt sunt foarte maturi. Gândiți-vă că noi ne întâlnim acum cu companii care au trecut prin criza din 2008-2012 și au ieșit din acele momente întăriți. Vedem companii care s-au înființat, multe dintre ele după 2012.

Există multă maturitate și această maturitate a fost testată în perioada 2020-2024, un mediu mai lipsit de predictibilitate și mai instabil decât am experimentat în ultimii 4 ani, o furtuna perfectă. Și chiar și în condițiile astea vedem companii românești care merg bine, vedem campioni locali, care vor să extindă regional.

Deci există o mare doză de maturitate, o mare doză de permeabilitate, pentru că vedem cum asimilează informațiile pe care noi le punem la dispoziție.

Vedem foarte multă curiozitate, antreprenorii vor să se informeze, vor să știe ce gândesc alți antreprenori, ce gândesc băncile, ce credem noi că urmează să se întâmple, care sunt scenariile de lucru pe care le analizăm. Deci, cred că acesta este cuvântul cheie, maturitate. 

 

Business-ul românesc este mult mai matur astăzi decât a fost vreodată și asta ar trebui să să ne dea să ne dea speranță și nu numai speranță. Trebuie să facem în așa fel încât să ne asigurăm că se înființează din ce în ce mai multe firme și mai ales IMM-uri în România. Colegii mei din zona de macro research au făcut o analiză și spuneau că o creștere cu 10% a numărului de companii ar putea genera o tracțiune majoră în termen de creștere a produsului intern brut în următorii 10 ani, în sensul că ar putea adăuga până la un punct procentual. Este masiv. 

 

Dincolo de toate beneficiile aferente, aceasta ar însemna o creștere nominală a PIB-ului de 30 de miliarde de lei pe an, în medie, față de varianta de bază cu care lucrăm.