Inteligența artificială schimbă multe domenii, dar pe munte poate crea probleme atunci când turiștii cer trasee de la AI în loc să întrebe specialiștii

„Mă uit efectiv cu stupoare și văd cum cei care vor să vină în Piatra Craiului în loc să sune la Dispeceratul Național Salvamont, nu sună nicăieri, nu vin aici la Administrația Parcul Național care este structura legală de a face treaba asta, nu se duc la biroul de informații din centrul orașului ci preferă să ceară unui AI recomandări de trasee spectaculoase, să <<ajung în creastă și să fie și cel mai scurt>>. Și se duce omul și nu ajunge sus, e clar că nu ajunge, pentru că zona este foarte expusă, nu ia nimeni în calcul câtă zăpadă e și alte elemente importante”, a spus Ciprian Lolu, şeful Serviciului Public Local Salvamont Zărneşti.

Am stat de vorbă cu salvamontiștii din Zărnești săptămâna trecută, în cadrul unui press trip organizat de Honor România. Pe lângă un workshop de fotografie și editare pe telefonul Honor Magic8 Pro, am avut ocazia să discutăm cu echipa Salvamont Zărnești despre intervențiile lor și despre modul în care turiștii iau decizii atunci când merg pe munte.

La Amfiteatrul Transilvania, workshop de fotografie cu Honor Magic 8 Pro. Fotograf Mihnea Ratte

Concluzia este clară - nicio misiune cu seamănă cu alta, totul e „nou” chiar dacă munții sunt practic aceeași de ani de zile.

„De exemplu, a avut un caz la un moment dat cu o persoană de 140 de kg - unul pe targă și unu în picioare - iar pentru cel care stătea pe propriile picioare ne rugam non-stop să nu cadă, iar pe cel din targă l-am cărat 30 de oameni, s-a rupt și targa. Lucrurile în salvarea montană sunt foarte atipice și diferite, nu, nu pot să menționez un standard procedural, uite așa faci la fiecare caz. Fiecare caz are expunerea lui, riscurile lui, trebuie să te modelezi tot timpul respectând procedurile de siguranță, dar astfel încât să-ți iasă, mai ales că nu repeți aceeași acțiune în același loc”, a explicat Ciprian Lolu.

Dacă uneori tehnologia creează probleme prin informații greșite, în alte situații îi ajută pe salvatori să găsească mai rapid turiștii aflați în dificultate.

Salvamont Zărnești folosește două metode principale de localizare.

„Avem două metode. una dintre ele este foarte exactă, a doua este inexactă. Cea exactă este în cazul în care persoana respectivă are date mobile și semnal, intră pe aplicația Alertare Salvamont, similară cu aplicația 112, iar când sună prin aplicație eu îi spun că îi dau un SMS, iar el trebuie să acceseze link-ul din SMS. Când accesează link-ul mie îmi apare instant locația lui exactă, cu o eroare de maxim 2-3 metri. Îmi apar și date precum nivelul bateriei, cât semnal are. Dacă nu are semnal atunci sună prin 112 și începem noi căutările.”

Dacă persoana nu are semnal, intervine sistemul 112, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale încearcă să localizeze telefonul prin triangulație.

„Problema este că această localizare poate avea o eroare foarte mare. Uneori vorbim de ore de căutare până ajungem în zona corectă.”

În astfel de cazuri, salvatorii trebuie să se bazeze pe experiența lor și pe cunoașterea muntelui.

„Ajungem practic să ghicim zona în care ar putea fi. Dacă persoana are semnal, uneori ne trimite direct locația pe WhatsApp, ceea ce ne ajută foarte mult.”

Deși tehnologia îi ajută în anumite situații, salvamontiștii spun că cea mai mare nevoie rămâne cea de echipamente.

Mănușile, corzile sau alte elemente tehnice se uzează constant și trebuie înlocuite periodic pentru ca intervențiile să rămână sigure.

În cadrul vizitei la Zărnești am asistat și la o simulare de intervenție a echipei Salvamont, care a demonstrat cât de complexă este logistica unei salvări pe munte. 

Echipa Salvamont Zărnești în acțiune. Fotograf Mihnea Ratte

La nivel naţional există circa 800 de salvamontişti. Ciprian Lolu coordonează și Școala Națională Salvamont, unde sunt pregătiți anual aproximativ 40 de cursanți. Acesta a adăugat că la fiecare reatestare, care are loc o dată la trei ani, aproximativ un sfert dintre salvatori renunță.

Salvamont Zărneşti a fost înfiinţat în urmă cu 56 de ani, într-o zonă cu o tradiție puternică în alpinismul românesc.

„Activitatea a început cu sportivi de performanță”, a mai spus Ciprian Lolu.

În prezent, Salvamont Zărneşti numără 40 de membri, din care 13 sunt şi paramedici calificaţi prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. Salvamont Zărneşti are şi un salvator montan cu calificare aero care ajută la intervenţiile în întreg judeţul Braşov.

În 2025, salvamontiștii din Zărnești au avut 91 de interventii. Numărul turiștilor din zonă este în creștere, iar acest lucru aduce și provocări noi pentru salvatori.

„Piaţa turistică a crescut. Văd pe Facebook că sunt organizate tururi, vin 10-20-30 de oameni, uneori chiar şi un autocar întreg. Este adevărat că sunt unele ture care sunt până la Curmătura şi sunt echilibrate din punct de vedere tehnic, dar unele efectiv mă şochează pentru că aleg rute pe care noi le declarăm închise pentru că sunt expuse la avalanşe şi nu avem control“, a mai spus Ciprian Lolu.