Cartierul Creativ al Bucureștiului - un posibil brand de oraș? [Ziua Zero]

Andrei Borțun mizează că Bucureștiul poate avea un brand de creativitate, așa cum e și Berlinul. Am vorbit la “Ziua Zero” despre ideea unui Cartier Creativ al Bucureștiului.

“Plecăm din zona Cișmigiu, Brezoianu, urcăm pe lângă Calea Victoriei, până la facultățile de arte plastice, Calea Griviței, Piața Matache, Berzei, Elisabeta. Ca dimensiune, probabil că are de 4-5 ori mai mult decât ce înseamnă Centrul Vechi astăzi”, spune Borțun.

Creativii: ambasadori fără de țară

“România are astăzi niște ambasadori minunați în industriile culturale și creative. Dacă vorbim despre pictură, advertising, IT și digital, dacă vorbim despre film și muzică. Avem ambasadori minunați, dar fără țară. Nu există infrastructură fizică sau de alt tip care să poată să coaguleze acest talent, acest tip de vibrație, care dă ca rezultat succesul despre care vorbeam mai devreme”, a spus Borțun la emisiunea “Ziua Zero”

“În alte orașe, astfel de cartiere au apărut excentric sau pentru a regenera urbanistic orașul. Dar asta se întâmplă în orașe unde centrul a ajuns la preaplin cultural. Suntem departe de a ne plânge că e prea multă efervescență în zona Cișmigiu, Gara de Nord, Matache”, a mai spus CEO-ul The Institute.

În plus, Andrei Borțun nu tratează cultura ca pe un lucru elitist, care se face doar în săli de teatru sau în galerii de artă. Cartierul Creativ al Bucureștiului se poate forma și în jurul zonei de “crâșme” cu aer occidental, cele în care vezi tinerii orașului discutând, ascultând concerte.

România are astăzi niște ambasadori minunați în industriile culturale și creative. Dacă vorbim despre pictură, advertising, IT și digital, dacă vorbim despre film și muzică. Avem ambasadori minunați, dar fără țară. Nu există infrastructură fizică sau de alt tip care să știe să coaguleze acest talent.

“Asemenea cartierelor creative vechi, care au apărut organic, în jurul facultăților de arte plastice, iată avem cele două sedii ale Facultăților de Arte Plastice, avem Liceul Nicolae Tonitza, avem Casa Radio, avem viitorul sediu al Ordinului Arhitecților. Avem o zonă de cârciumi, cele mai europene, cu cel mai berlinez și stockholmez aer posibil: Control, Eden, J'Ai Bistrot, Apollo 111, Beans and Dots. Am putea trata cultura altfel decât o majoritate e obișnuită, uitându-ne și spre agenții de digital, agenții de design vestimentar, tot felul de ateliere”, spune Borțun.

Proiectul e unul și antreprenorial, pentru că vrea să includă în cartierul creativ coffee shop-uri, barber shops, wine bars, magazine de biciclete.

Redescoperirea clădirilor abandonate

Andrei Borțun vrea ca acest cartier să aibă și o zonă de redescoperire a clădirilor abandonate sau care au potențial creativ.

“Ne propunem să creăm și un agregator imobiliar din limitele acestui cartier. Ne propunem să venim cu o recenzie a unora din aceste spații. Spații goale care pot fi folosite în scopuri creative. Ne preocupă o a doua categorie: spații care nu se regăsesc în niciun tip de ofertă imobiliară, dar le știm că sunt închise. Asta înseamnă mici garaje sau chiar hale. E natural ca acest cartier creativ să se așeze pe aceste străzi și în această zonă. E o zonă cu destul de multe probleme juridice în spate. Layerul imobiliar are darul de a ne ajuta pe noi să convingem antreprenorii creativi să vină în acest cartier”, a spus Borțun la emisiune.

Centrul Vechi, de exemplu, a știut să bifeze niște lucruri importante. Ne-a spus nouă, bucureștenilor, că avem și noi un centru vechi așa cum am văzut la Praga. Iar străinilor le-a spus că berea e foarte ieftină. Dar nu a știut să facă mai mult decât atât.

Primele eforturi au fost făcute la sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul Romanian Design Week, eveniment deja cu tradiție, care are loc toată săptămâna aceasta în București.

În viitor, Cartierul Creativ, care are toate șansele să devină o organizație de sine stătătoare, vrea să pună la un loc tot conținutul creat de organizațiile din interior, să facă un program și chiar un ziar al cartierului.

București, oraș creativ

“În momentul ăsta, suntem în interiorul unui culoar care ar permite adăugarea atributului creativ pe potențialul brand București. De exemplu, Germania avea foarte multe atribute, dar mai multe erau axate în jurul rigorii. Berlinul a știut să reinventeze, desigur cu o agendă în spate, cu strategie, obiective și planificare, nu așa de la sine și nici doar din agenda unei organizații ca The Institute, ci pe o agendă a administrației publice. Brandul creativ al Berlinului funcționează foarte corect și ca brand de țară pentru Germania”, spune Borțun.

Interesant e că 50% din bucureșteni sunt la prima generație de a fi “bucureștean”. O foarte mare parte din locuitorii Bucureștiului nu au niciun fel de relație cu acest oraș.

“Centrul Vechi, de exemplu, a știut să bifeze niște lucruri importante. Ne-a spus nouă bucureștenilor că avem și noi un centru vechi așa cum am văzut la Praga. Iar străinilor le-a spus că berea e foarte ieftină. Dar nu a știut să facă mai mult decât atât. Poate nu era timpul, apropo de ritmul în care Bucureștiul reușește să se modernizeze. Important e spre ce se duce Centrul Vechi. În loc să se fi transformat în ceva mai bun, mai degrabă se usucă. Oricum e complicat să construiești un brand doar în jurul prețului berii”, a mai spus fondatorul Cartierului Creativ.

Ce înseamnă identitatea de bucureștean? “Interesant e că 50% din bucureșteni sunt la prima generație de a fi <bucureștean>. O foarte mare parte din locuitorii Bucureștiului nu au niciun fel de relație cu acest oraș. Asta-mi spune că trebuie foarte mult căutat și construit la relația cetățeanului cu orașul. Nici nu mai discutăm despre alte fracturi istorice pe care le-a avut țara și orașul ăsta în ultima sută de ani”, spune Borțun.



Citeste si