Ce cred directorii generali: optimism moderat despre viitorul economiei globale

Deși sunt mai optimiști decât în anii anteriori, directorii generali din România se dovedesc a fi mai prudenți în previziuni decât omologii lor de la nivel global (76%) și din Europa Centrală și de Est (64%).

”Încrederea executivilor în perspectivele de creștere a economiei a atins un nivel record în ultimul deceniu de când realizăm acest raport în România, fiind de trei ori mai mare procentul celor optimiști decât la ediția din 2020. Cele mai recente prognoze privind evoluția economiei românești, cum este cea a FMI care anticipează o creștere a PIB de 7% în 2021, vin să confirme percepțiile liderilor de afaceri. Totuși, anxietatea privind pandemia încă nu a dispărut și rămâne pe primul loc în topul amenințărilor pentru creșterea economiei și a companiilor atât pe plan global, cât și în țara noastră. Rezultatele studiului nostru mai arată că directorii generali din România transmit un mesaj clar autorităților că sunt în continuare foarte preocupați de evoluția pandemiei, de volatilitatea politicilor publice, de riscul unei poveri fiscale în creștere și de reglementarea excesivă”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

În topul amenințărilor la adresa creșterii economice, directorii generali din România menționează apariția pandemiilor (67%), politica fiscală incertă (57%), povara fiscală în creștere (51%), incertitudinea privind politicile publice (50%) și supra-reglementarea (46%). La nivel global, principalele îngrijorări ale executivilor sunt: pandemiile (52%), amenințările cibernetice (47%), reglementarea excesivă (42%), incertitudinea privind politicile publice (38%) și creșterea economică incertă (35%).

Pandemia (58%) și suprareglementarea (39%) se regăsesc și în topul amenințărilor menționate de liderii de companii din regiune, unde top cinci este completat de incertitudinea geopolitică (39%), disponibilitatea personalului cu abilități cheie (38%) și volatilitatea cursului valutar (38%).

Peste jumătate (53%) dintre directorii generali cred că modificările de politică fiscală cauzate de majorarea nivelului datoriei publice din timpul crizei sanitare ar putea determina o creștere a obligațiilor fiscale totale ale organizațiilor. De asemenea, aceste modificări vor putea conduce la o reconsiderare a structurii costurilor, cred 77% dintre directorii generali, precum și la un impact asupra procesului de planificare și luare a deciziilor, susțin 66% dintre aceștia.

În ceea ce privește evoluția propriilor organizații, directorii generali din România sunt mai prudenți decât omologii lor globali sau regionali. Astfel, 63% dintre respondenți consideră că avansul veniturilor organizației lor va continua în anul următor, față de 74% la nivel global și în Europa Centrală și de Est (ECE).

Puțin peste jumătate (52%) dintre directorii generali se așteaptă la creșterea profitabilității în următoarele 12 luni, procentul fiind apropiat de cel înregistrat în regiune (53%), dar inferior celui global (65%).

Confruntate cu noile realități și incertitudini, organizațiile continuă să privească spre interior și să se bazeze preponderent pe propriile resurse pentru a stimula creșterea veniturilor în următoarele 12 luni. Astfel, 74% dintre directorii generali din țara noastră au arătat că se vor  concentra pe eficiența operațională.

Doar 17% dintre respondenți iau în considerare noi fuziuni și achiziții pentru a stimula creșterea, comparativ cu 38% la nivel global, în timp ce 3% intenționează să vândă o afacere (față de 13% la nivel global).

De asemenea, pe fondul accelerării procesului de transformare digitală, au crescut îngrijorările cu privire la amenințările cibernetice și dezinformare. În acest context, circa jumătate dintre directorii generali din România au în plan creșteri de două cifre ale investițiilor în transformarea digitală.

În ciuda crizei cauzate de pandemie, circa doi din cinci directori generali afirmă că au reușit să păstreze relativ constant numărul de angajați în ultimele 12 luni. 

În același timp, 30% susțin că numărul de angajați din organizațiile lor a crescut în ultimele 12 luni, ponderea lor fiind mai mare decât la nivel global (24%) și regional (25%), iar un procent apropiat (31%) declară că efectivul salariaților a scăzut în ultimul an. La nivel global 38% dintre respondenți afirmă că au fost nevoiți să renunțe la o parte dintre angajați.

Deși admit că este o provocare tot mai mare să găsească pe piață angajați talentați și, în ciuda unor predicții cu privire la faptul că tehnologia va transforma radical anumite meserii, directorii generali rămân în general optimiști cu privire la majorarea numărului de angajați din organizațiile lor în următoarele 12 luni.  Totuși, 41% dintre respondenți spun că au ca prioritate creșterea productivității prin automatizare și tehnologizare pentru a asigura competitivitatea propriilor organizații.

Trebuie însă remarcat că ponderea liderilor de afaceri care estimează o creștere numerică a propriilor echipe este în general mai mic comparativ cu anii anteriori. Astfel, 46% dintre directorii generali din România consideră că numărul de angajați va crește în următoarele 12 luni. Deși procentul este puțin mai mare decât cele înregistrate la nivel global și regional, el marchează o scădere față de perioada 2018-2020 (53%).

În următorii trei ani însă crește gradul de optimism în privința majorării numărului de angajați, opt din zece directori generali din România estimând o creștere a numărului de salariați.

O ”moștenire” pozitivă a pandemiei ar putea fi faptul că liderii de organizații au un sentiment mai profund al nevoii de a se îngriji de sănătatea și bunăstarea angajaților lor. Aproape o treime dintre directorii generali din România își propun să crească competitivitatea afacerii prin oferirea unor aranjamente de lucru flexibile și asigurarea unui echilibru între muncă și viața personală a angajaților.

Top trei priorități pe care ar trebui să le aibă Guvernul, în opinia directorilor generali:

• Crearea unui sistem fiscal eficient: 71%.
• Infrastructura adecvată: 68%.
• Forță de muncă înalt calificată și adaptabilă: 61%.