Vlad AndriescuE posibil ca junioratul (n.r: internship, pregătirea profesională în cadrul unei companii) în domeniile tehnice pe care îl cunoșteam să nu mai existe, odată cu proliferarea inteligenței artificiale. Din acest motiv, tinerii care se pregătesc pentru cariere tehnice trebuie să fie pregătiți.
Un mix de gândire tehnică, curiozitate și mentalitate „outside the box” vor fi necesare pentru securitatea cibernetică, dar și în alte domenii IT.
Acestea ar fi printre principalele concluzii ale discuției din panelul UNbreakable 2026 pe care îl poți urmări integral în clipul de mai sus.
UNbreakable România, cel mai mare program național de educație în securitate cibernetică pentru liceeni și studenți, a încheiat ediția 2026 cu aproximativ 1.700 de participanți. În finală, 16 echipe au concurat direct cu un agent AI autonom, într-un format mai apropiat de realitatea industriei.
Competiția organizată de Orange Romania și Bit Sentinel, a ajuns la 9-a ediție și a adunat un număr record de tineri din toată țara înscriși în program.
Panelul i-a avut invitați pe:
- Ioan Constantin, Expert Securitate Cibernetică la Orange România
- Anca Doce, Manager Superior Securitate Cibernetică la Directoratul Național de Securitate Cibernetică
- Andrei Avădanei, CEO Bit Sentinel
- Carmen Petrache, Analist Securitate Cibernetică, SOC Orange România (Security Operations Center)
- Bianca Alexandra Dogăreci, Participantă Girls in Cyber Bootcamp & UNbreakable
- Mihnea-Luca Mărășescu, Finalist la UNbreakable România
De la ideație la prototip în doar trei prompturi AI
Ioan Constantin, expert în securitate cibernetică la Orange consideră că tinerii de astăzi au posibilități pe care el nu le-a avut la începutul carierei. Curiozitatea și accesul la resurse sunt astăzi beneficii pe care cei care vor o carieră în securitate cibernetică nu le-ar fi avut acum mulți ani.
„Dacă aș fi avut 17 ani azi, aș fi încercat să fiu pe cât de curios posibil”, spune el.
„Autodidact însemna cu totul altceva la sfârșitul anilor '90, într-o Românie de tranziție, față de ce înseamnă acum. Voi aveți acces la resurse multe, bune și care sunt deja periate. Cineva a trecut prin ele, cineva s-a asigurat că vă pot duce pe o cale bună.”, mai spune Constantin.
De altfel, mesajul său a fost unul de curiozitate. Tinerii pot participa la CTF (n.r. - capture the flag - concursuri de securitate cibernetică), dar să nu rămână doar la ele, ci să-și lărgească orizontul dincolo de zona de confort pe care o creează competițiile.
„Fiți deschiși. Antreprenoriatul este clar o șansă pe care generația voastră Z o aveți la îndemână, mult mai pragmatic decât generațiile din urma voastră. Aveți idei, aveți unelte. De la ideație la prototip, voi aveți nevoie de trei prompturi.”, mai spune Ioan Constantin.
AI-ul nu ucide junioratul. Îl transformă în ceva mai dificil
Andrei Avădanei, CEO Bit Sentinel consideră că junioratul clasic nu mai există. Dar asta nu înseamnă că juniorii nu mai au loc.
„Noi angajăm juniori, dar lucrează și cu agenți. Cam asta e feeling-ul pe care îl văd acum. Cu siguranță junioratul, așa cum îl știi și tu, așa cum îl știam și noi, nu mai există. Dintr-odată trebuie să învățăm să folosim și tehnologiile acestea, să le adaptăm activităților pe care le avem.”, spune Avădanei.
El a observat acest aspect și în cadrul UNbreakable. Tinerii care sunt deja buni au devenit și mai buni cu ajutorul AI. Cei mai slabi au crescut, dar s-au oprit mai devreme, iar diferențele dintre niveluri a crescut, nu a scăzut. În plus, skill-urile nu mai sunt doar tehnice.
„Sunt skill-uri soft, cum le spunem noi. Dar skill-uri fără de care nu pot să evoluez. Odată ce vă angajați, odată ce vă faceți un startup, la bază trebuie să fiți oameni, trebuie să relaționați, trebuie să schimbați idei.”, explică Andrei.
El vede și finalul CTF-urilor tradiționale, online, pentru că acolo un agent AI va câștiga mereu.
„Din punctul meu de vedere e game over pe tipul ăsta de CTF tradițional. În continuare rămân relevante cunoștințele voastre. Concursurile vor tranziționa pe evaluarea cunoștințelor mai mult decât au făcut-o până acum. Spargem aplicații reale, găsim zero-day-uri, one-day-uri — ne ducem pe zona de research.”, spune el.
De exemplu, Mihnea Mărășescu, finalist la UNbreakable 2026, consideră că „AI-ul este doar un tool pe care putem să-l folosim adecvat și nu ca un creier. Să ne înlocuim creierele noastre — nu este important, important este ceea ce facem noi și ceea ce creăm noi."
Din facultate în companie: șocul cultural al lumii reale
Carmen Petrache, analist în echipa SOC de la Orange România, centrul de control de securitate cibernetică, a intrat în industrie în aprilie 2023 — din facultate de electronică, fără cursuri specializate în cybersecurity.
„A fost un șoc cultural, cu ghilimele. La facultate ai timp să repeți, să te pregătești pentru un examen, să știi ce subiecte urmează. Într-un SOC, alertele nu prea așteaptă după tine să te pregătești. Dificultatea cea mai mare a fost să asimilez foarte multe informații tehnice venite dintr-odată.”, explică ea.
Cum a compensat? Prin certificări, studiu individual și — mai ales — prin colegi.
„Am avut susținere din partea tuturor colegilor, fiecare s-a ocupat prin rotație de mine. Am fost urmărită treptat, din umbră. Și consider că asta contează foarte mult — mai ales în momentul în care ceream feedback activ, îl și primeam.”, mai spune experta Orange România.
Sprijinul contează, de altfel, pentru evoluția în carieră, explică și Ioan Constantin.
„Întotdeauna o să găsiți sprijin într-o companie mare. Întotdeauna — dacă nu găsiți sprijin, este ceva în neregulă. Vorbesc serios. Compania e în scopul acelei organizații să se asigure că voi vă faceți treaba pe cât de bine puteți.”, spune el.
„De ce?” - întrebarea esențială în lumea cu AI
Panelul a avut parte și de doi participanți. Mihnea-Luca Mărășescu a făcut parte dintre finaliștii UNbreakable România, în timp ce Bianca Dogăreci a participat și la UNbreakable, dar și la bootcamp-ul dedicat tinerelor, Girls in Cyber.
Bianca Dogăreci, studentă la master, a descris un tip de gândire pe care ea îl recunoaște ca avantaj propriu: nevoia de a înțelege sistemele în profunzime, nu doar de a le folosi.
„Am observat stilul acesta de gândire la mine, în care întreb foarte mult de ce. Mi-am dat seama că sunt niște skilluri pe care aș putea să le folosesc în cybersecurity. Și am o perspectivă pozitivă — mă gândesc că trebuie să existe cumva o soluție din care să ies din orice situație dificilă.”, spune ea.
Dacă Bianca se vede pe viitor într-o companie mare, Mihnea ar dori să lanseze propriul său startup, mai ales că organizează și un CTF la Constanța, numit OmniCTF.
„Aș dori să mă văd în viitor ca antreprenor, să-mi extind CTF-ul meu. Vreau să creez evenimente și să lucrez ca propriul meu șef într-o organizație pe care o creez eu în securitate cibernetică.”, spune el.
Oportunități de la DNSC
Anca Doce, manager superior la DNSC, a venit cu o perspectivă a recrutorului, pentru că instituția statului recrutează activ juniori, inclusiv studenți care nu și-au terminat facultatea, și nu neapărat din zone tehnice.
„Am angajat în ultima perioadă foarte mulți debutanți, mulți studenți. Și spre surprinderea noastră, unii au venit și s-au angajat în departamente de cooperare, de reglementare, de strategie — nu neapărat tehnic.”, explică ea.
Viitorul specialistului în cybersecurity, în viziunea ei, este hibrid.
„Cred cu tărie că e nevoie de un specialist care să aibă și gândire critică și un pic de cunoștințe pe zona umanistă. Poate ajută și un background pe relații internaționale. Știți cu toții APT-urile (n.r. - Advanced Persistent Threat - tipuri de atacuri cibernetice targetate, de obicei dinspre agenți statali) — dacă nu știm un pic despre modul în care statele interacționează, e mai greu să înțelegem chiar și un ecosistem de cyber.”, spune ea.
„Gândiți-vă că ați lucra pentru statul din care voi faceți parte, unde v-ați născut - pentru țara voastră. Poate pentru unii dintre voi e și un motor — pentru mine este. Suntem implicați în proiecte chiar interesante, fie că vorbim de vecinii noștri cu Ucraina, cu Moldova, cu alte state unde simți real că ai un aport pe care îl aduci ca individ țării din care faci parte.”, a mai adăugat Anca.
De altfel, din vară programul de internship al Guvernului va reveni, iar DNSC are acorduri de practică cu majoritatea universităților din țară.
