Târgul de Crăciun de la Sibiu: ce putem învăța de la antreprenorul care a adus magia Crăciunului în turism și în business

Înainte de Craiova, înainte să existe câte un târg de Crăciun în aproape fiecare cartier din București, a fost târgul de la Sibiu. Anul de grație, 2007, România proaspăt intrată în UE și Sibiul devenea primul oraș din România numit capitală culturală europeană.

Acesta a fost și anul în care orașul Sibiu devenea gazdă pentru un târg luminos și cochet, un produs care avea să crească și să seteze standarde în domeniul evenimentelor de sărbătoare din toată țara. 

Încă de atunci, Andrei Drăgan Răduleț a condus echipa care a înființat acest târg. Iar din 2011 este președintele Asociației Events for Tourism, care organizează Târgul de Crăciun de la Sibiu.

*Târgul de Crăciun din Sibiu este un proiect cultural inițiat de Biroul Atașatului Social al Ambasadei Austriei în România, dr. h. c. Barbara Schöfnagel, în parteneriat cu municipalitatea sibiană. Din 2007 până în 2011, pentru Andrei a fost însă un proiect desfășurat ca o activitate secundară în cadrul altei entități, iar în 2011, antreprenorul a înființat Asociația cu scopul explicit de a genera turism prin evenimente. Și de atunci și-a propus să ofere un cadou frumos orașului în care s-a stabilit: mai mulți turiști, recunoaștere și apreciere.

”Dna dr. h. c. Barbara Schöfnagel a avut inițiativa acestui târg și a contribuit cu know-how și financiar la dezvoltarea proiectului. Primăria este partenerul numărul unu în această poveste de succes și se datorează experienței dobândite în 2007, când a fost Capitală Culturală Europeană. An de an noi prezentăm alături de alți organizatori planurile pe care le avem pentru anul în curs - propunem evenimente pe care dorim să le organizăm în cadrul conceptului de Agendă Culturală a municipiului. O comisie face o selecție a proiectelor care se pot desfășura în acest context.”

Târgurile de Crăciun sunt, de multe ori, o inițiativă a Primăriei locale, evenimente organizate și administrate sub tutela primăriei. În Sibiu, administrația a ales să externalizeze organizarea acestui târg, iar Andrei ne explică și cum arată colaborarea între asociația condusă de el și autorități: 

”Este foarte greu pentru un serviciu al unei primării să gestioneze un astfel de proiect în primul rând și eficient în al doilea rând. Diverse primării au încercat sau încă încearcă acest mecanism și fie eșuează, fie cheltuie bugete care nu se vor întoarce nicicând în bugetul local. De regulă, aceste proiecte dispar imediat ce nu sunt ținute artificial în viață. Cum noi oricum nici nu putem visa la aceste bugete, putem doar să fim responsabili cu bugetele și să ne străduim foarte tare să facem lucruri care merg cu adevărat.” 

Astfel, înțelegerea este ca antreprenorul și echipa sa să creeze un târg care să nu dispară din mentalul colectiv ca Moș Crăciun după dimineața de 25 decembrie. Și angajamentul a fost ca asociația să creeze din 2011 un eveniment pe care publicul să-l aștepte, dar care să și contribuie la viața și economia orașului Sibiu. 

”Încă de la început a fost prioritar că trebuie să genereze turism și să contribuie la dezvoltarea acestui sector în Sibiu. La fel de important a fost să creăm durabil și sustenabil. Orice acțiune care nu contribuie la aceste obiective este secundară pentru proiect. Nu vrem să organizăm un show, care dispare imediat ce s-a terminat. Ce am pus pe picioare e un motor care nu se oprește și care generează rezultate și atunci când nu se află în centrul orașului.”

Acum, antreprenorul este la a 17-a ediție a acestui târg care a atras atenția milioanelor de vizitatori, dar chiar și a unor publicații prestigioase precum New York Times. 

Iar târgul a avut un efect în viața orașului, măsurând impactul astfel:

• Târgul de Crăciun reprezintă al doilea sezon turistic în an.

”Cred că în 2012 am lansat primul citybreak intern (nu prea exista această noțiune pentru o destinație internă) și de atunci putem vedea perioade lungi din noiembrie și decembrie fără locuri libere de cazare sau parcare în oraș. Interesul turistic este însă unul internațional și cu siguranță a pus Sibiu pe harta iubitorilor acestor evenimente din toată lumea.”

• Târgul de Crăciun aduce vizitatori care cheltuie, estimativ, peste 10 milioane de euro în Sibiu în perioada evenimentului. 

”Sezonul turistic în perioada târgului era relativ inexistent înainte, așa că este o creștere fantastică. Dacă nu ești o destinație de ski, este foarte greu să ai un sezon turistic de iarnă. Un târg de Crăciun este cam singura alternativă care funcționează, nu doar la Sibiu, este o regulă general valabilă.”

De-a lungul anilor, Târgul de Crăciun de la Sibiu a venit și cu câteva premiere pentru România, după cum ne spune chiar Andrei, cum ar fi plasa de lumini - o creație a echipei Primăriei Sibiu, care a fost apoi replicată de aproape toate târgurile de Crăciun din România, dar și Roata Panoramică:  ”o premieră pentru Sibiu și pentru aceste evenimente în țară. După Sibiu, au apărut peste tot. Însă primul pas făcut aici a presupus construirea acestei roți special pentru noi și ea a ieșit de pe ușile fabricii din Italia cu 7 zile înainte să ajungă la Sibiu”, adaugă Andrei.

Organizarea unui târg de Crăciun în strânsă relație cu primărie e o formă de antreprenoriat care vine cu specificațiile ei. 

Între timp, modelul a fost adoptat și în București, unde târgul de Crăciun West Side Christmas Market este realizat de UNTOLD în parteneriat cu Primăria Sectorului 6. 

Dar ce diferă această formă de antreprenoriat pe care o aplică la Sibiu, așa cum ne explică antreprenorul, este că, față de alte evenimente, aici timpul investit e aproape continuu, nu doar sezonier sau în apropierea datei evenimentului.

Mai exact: ”lucrăm încontinuu la acest proiect și unele planuri se concretizează abia în câțiva ani. De exemplu, promovarea turistică are niște cicluri de 2-3 ani de la acțiune până la efect. Apelul de înscriere pentru expozanți se desfășoară încă din luna mai a fiecărui an. Timeline-ul nostru e foarte diferit față de oricare alt proiect similar din țară.” 

La Târgul de Crăciun de la Sibiu există aproximativ 120 de comercianți, număr în creștere de la an la an, prima ediție a târgului numărând 37 de vânzători. Aceștia se înscriu în luna mai printr-o procedură electronică. În luna iunie urmează etapa de selecție pe baza unor punctaje interne acordate în funcție de niște criterii. Apoi urmează selecția subiectivă. 

”Trebuie să ne asigurăm că per ansamblu avem o paletă echilibrată, că sprijinim dezvoltarea artizanilor și că expozanții cu care ne propunem să lucrăm sunt parteneri serioși și de încredere, adică putem avea discuții legate de calitatea serviciului lor și experiența oferită vizitatorilor. Dacă persoanei/firmei respective nu îi sunt relevante aceste aspecte, degeaba are produse interesante.”

Andrei, pe lângă târgul de Crăciun, are și alte activități antreprenoriale. Mai exact, el se definește astfel:

”Sunt un antreprenor din Sibiu, născut în 1985 în București, și din 1999 am avut norocul să numesc acest oraș superb „acasă”. De profesie sunt economist, dar încă de la vârsta de 16 ani am început drumul profesional pe cont propriu. Deși în decursul carierei mele am fost angajat doar pentru doi ani, adevărata mea identitate profesională s-a definit prin lucrul în echipă. Nu am fost niciodată singur în proiectele în care m-am implicat, iar succesul sau provocările întâmpinate au fost întotdeauna rezultatul efortului comun al echipei din care fac parte.”

În portofoliul lui intră: 

• celebrul raliu hard enduro Red Bull Romaniacs, unde asigură navigația electronică a concurenților de mai bine de 20 de ani 
• prezenți la majoritatea competițiilor de enduro din Campionatul Național și Campionatul Mondial. 
• extinderea experienței de festival și la alte evenimente de impact, cum ar fi Târgul de Paști și CibinFEST, cel mai mare festival de bere din Sibiu.
• între 2013 și 2022, a investit și a dezvoltat brandul de mezeluri Bătrânu’ Sas
• din 2022, alături de echipa de la Vectron România, sisteme de POS și soluții digitale pentru HoReCa, construiește o platformă de business intelligence, numită GestoBI, pentru restaurante și magazine alimentare, lucrând totodată la digitalizarea unor procese complexe din fluxul de producție și gestiune ale unor branduri de renume din industria panificației. 

Bătrânu’ Sas a fost o poveste care a ocupat mult spațiu în media când s-a lansat și un brand foarte iubit de sibieni. Andrei s-a alăturat acestui brand în 2013, alături de un fost coleg de școală, când împreună au salvat activitatea de la insolvență printr-o investiție. 

”Au urmat câțiva ani în care am investit mult și am dezvoltat foarte frumos acest brand. Pandemia a reprezentat o provocare mare, dar ne-a și demonstrat că putem găsi soluții la probleme mari. A fost o perioadă foarte bună pentru maturizarea noastră. M-am retras însă la începutul anului 2022 din conducere în urma propunerii asociatului meu de a cumpăra părțile mele sociale. Printr-o serie de evenimente nefericite, tranzacția nu a mai avut loc și am rămas cu părțile sociale și cu un rol total pasiv în societate. Societatea a intrat în insolvență la sfârșitul anului trecut și asociatul meu se străduiește să găsească soluții pentru continuarea activității. Brandul și conceptul sunt foarte bune, însă unele decizii din trecut au generat niște pierderi care au cântărit greu.”

Anul 2023 a fost un an în care asociatul lui Andrei a încercat reorganizarea afacerii și a decis să închidă unele magazine, ceea ce a dus la o modificare în graficul cifrei lor de afaceri.

Mai mult, Bătrânu Sas nu a rămas cu toate direcțiile de business, cea de producție pentru măcelărie, magazine și comerț cu mâncare gătită. Andrei a plecat din business cu componenta de street food a brand-ului, cea prin care vindeau carnea de la măcelărie din food trucks. Acum, antreprenorul operează această activitate sub brand-ul Bavarezul XXL.

În prezent, Andrei dezvoltă un produs software de analiză de date și previziune pentru restaurante și magazine alimentare, GestoBI. A ales să se dedice acestei zone pentru că a observat că afacerile mici și mijlocii nu iau în serios analiza de date, dar și pentru că uneltele și know-how-ul necesar sunt foarte costisitoare și prea puțin accesibile.

”Pe baza experienței dobândite cu cei peste 300 clienți ai Vectron Romania și cu experiența mea de la Bătrânu Sas, unde etapele de creștere au fost puternic susținute de analiza de date și previziuni făcute pe baza acestora, construim o suită de rapoarte și unelte out-of-the-box pe care aceștia le pot activa cu un singur click, fiind instant legate la datele lor de vânzare. Asta îi va ajuta pe antreprenorii acestor societăți să identifice mai repede problemele și oportunitățile, eliminând etape de export, copiere, transformare și editare de date.” 

GestoBI este în prezent disponibil doar clienților Vectron din întreaga lume, undeva la 500.000 de locații. 

”Dar cum noi cunoaștem mediul de business din România, lucrăm acum la integrarea și cu alte softuri de vânzare, pentru că există pe piață și alte soluții care sunt folosite de numeroși clienți”, ne spuen antreprneorul despre planurile cu această soluție pentru HoReCa.

Andrei, prin tot ce a făcut și prin experiența lui antreprenorială, a avut mâncarea și divertismentul în centrul ideilor la care a construit. Dar, de fapt, ce contează pentru el este sistemul, nu atât domeniul de business. 

”Eu înțeleg sisteme și îmi place să le dezvolt și să le îmbunătățesc. Domeniile mai apropiate de zona mâncării sunt doar o întâmplare. Am în portofoliu și implementarea de sisteme de plată la pârtii de ski și în domeniul industriei de divertisment. Îmi place să rezolv probleme cu ajutorul tehnologiei.”