Irina Achim
Ediția din acest an, RBL Capitalul românesc 360°, a avut un format complet reconfigurat, care privește România dintr-o perspectivă integrată și explorează cele opt forme de capital care definesc o economie modernă, competitivă și sustenabilă: sportiv, cultural, social, artistic, apărare, simbolic, uman și financiar.
Producția de film nu este doar expresie artistică, ci și un catalizator economic și un vector de imagine pentru România. Aceasta a fost direcția discuției despre capital cultural, desfășurată la conferința Capitalul Românesc, organizată de Romanian Business Leaders alături de Cristian Hordilă, Festival Manager Transilvania International Film Festival (TIFF); Alexandru Dincovici, Director General Romanian Business Leaders și Aurel Bernat, Director Executiv Instituții Financiare și Relația cu Investitorii, Banca Transilvania.
Capital cultural în afara ecranelor
Cristian Hordilă a prezentat publicului de la eveniment câteva date despre sectorul cultural, cu accent pe industria de film. De la el am aflat că sectorul cultural aduce 3,1% la PIB și contribuie la 5% din locurile de muncă din România. În schimb, România acordă 0,07% din PIB către acest sector. În cultura românească, filmul reprezintă 3,2% produs de export.
”Filmul poate fi văzut ca o unealtă pur investițională, un produs făcut pentru entertainment și profit, dar și ca film de autor, ca parte dintr-o strategie culturală și ca ambasador al României. La costuri de producție, în America vorbim de 100 de milioane pentru un film, în europa de 2-3 milioane și în România de 800.000 de euro. ROI-ul însă este de 20-25% pentru cei aleg să investească într-un film, pe o durată de maxim 2 ani”, adaugă managerul festivalului TIFF.
”Contribuția economică a unui film la economia locală este amplă, pentru că orice filmare în România înseamnă cheltuieli în sectorul HoReCa, transport și turism. Mai ales cu un tax rebate acordat producătorilor, care sunt nevoiți să cheltuie în țara în care aleg să filmeze. Pentru fiecare euro investit, contribuția economică adusă de un film poate să fie de până la x22. Filmul este un câștig pentru comunitate și e suficient să ne uităm la Tunisia care are platourile Star Wars sau la Croația cu Game of Thrones”, mai menționează Cristian.
Pofta pentru cultură vine mâncând
Aurel Bernat a abordat subiectul din perspectiva interesului investitorior față de sectorul cultural: ”discuțiile cu investitorii nu sunt legate de artă, sunt legate de geopolitic. Dar dacă vorbești de un premiu Nobel, atunci cultura începe să conteze. Când creăm cultură, punem un speech credibil pe masa investitorilor. Dorința investitorilor vine fix pe modelul pofta vine mâncând, de aceea cele mai multe investiții merg în zonele pe care le știm cu toți, cele cu randament”. Astfel, investițiile în cultură pot să apară dacă ele devin un subiect de interes și dacă încep să aibă o vizibilitate cât mai mare.
”Dar o investiție în cultură are un beneficiu marginal social, ceea ce contează în termeni de ESG. Și să nu uităm că străinii ne văd mai bine decât ne vedem noi pe noi”, mai completează specialistul.
Alexandru Dincovici a completat discuția despre capitalul cultural cu o abordare în care filmul poate fi o oglindă a societății, dar și un mecanism de educare și de proiecție.
”Domeniul cultural e văzut ca hobby, ca entertainment, dar el poate avea și componenta de viziune și de critică a unei societăți. Și noi, la RBL, ne-am gândit cum ar arăta un plan de țară transpus într-un film, în locul unui document de nu știu câte pagini”, a spus el.
Cultura, și în principal filmul, au pus România pe harta mentală internațională, ceea ce e un prim atu pentru a crește acest sector, ceea ce se resimte și la nivel societal, dar și la nivel antreprenorial.
