Cinci lucruri pe care probabil că nu le știai despre investițiile de tip angel

Ilinca Păun este angel investor și fondatoarea Bravva Angels, un club deal by deal, cum ne-a explicat chiar ea, adică o comunitate în care membrii aleg să investească în startup-urile curatoriate de echipa Bravva, dacă sunt interesați de acea companie și de ceea ce face. 

La o masă rotundă cu câțiva reprezentanți ai presei, Ilinca a vrut să prezinte din culisele vieții de investitor tip angel și să ne explice la ce se uită înainte să finanțeze un startup, care sunt verticalele de interes, dar și de ce se riscă un angel să-și pună banii la bătaie pe ideea și visul unui antreprenor tech. 

De la această întâlnire am extras și noi cinci idei principale, utile atât pentru fondatorii de startup, cât și pentru cei care se gândesc să facă investiții tip angel. 

O persoană care alocă din veniturile proprii bani pentru a finanța o companie în schimbul unei bucăți din capitalul respectivei firme. Pe lângă finanțarea propriu-zisă, un angel investor pune la dispoziție și cunoștințe și rețeaua de influență și contacte. 

Dacă, de exemplu, dezvolți un startup în industria imobiliară, ajută să ai un angel investor cu experiență în domeniu, care te poate pune în legătură cu marii dezvoltatori și care înțelege bine piața. 

 

0,5% dintre companiile nou înființate sunt finanțate de VC, în care intră și investițiile realizate de angels. În plan global, un angel investește 4% din economiile sale, pe când în România rata de finanțare din resurse proprii a unui angel în startup-uri este de 1%.

Mai jos vă lăsăm cinci lucruri despre investițiile de tip angel utile de știut. 

În România nu există un CAEN special de investiție dacă un grup de investitori dorește să participe în asociere la o singură investiție. Exista variantă de holding sau de crowdfunding, dar nici una nu se potrivește pentru grupurile de angels.

Pentru Bravva, care nu își propune să devină fond și nici platformă de crowdfunding, obiectul de activitate îl reprezintă serviciile oferite pentru coordonarea și administrarea asocierilor în vederea tranzacțiilor, și nu tranzacționările in sine.

Taxele nu diferă din păcate pentru a servi acest demers de asociere, legea taxând aceleași sume ca și când firma creată pentru investiție ar avea activitate comercială, ceea ce nu este de fapt motivul creării acesteia. 

Existența unui spațiu de funcționare pentru co-investiții ale grupurilor de angels ar fi benefic tuturor părților. 

În primul rând, companiile în care alege să investească, adică acele startup-uri care aduc prin soluția lor inovație și tehnologie. Apoi, partea de staged financing, unde investitorii tip angel se uită la investiția lor doar ca parte dintr-o finanțare mai mare. 

Apoi urmează partea de lichidități, control for cash, acesta fiind minor, pentru că acțiunile lor în firma respectivă au lichiditate redusă. 

Și, desigur, acei smart money, care se referă la networking și cunoștințe și ce poate controla un angel în termeni de expansiune a companiei. 

În cazul VC-urilor, fonduri de investiții românești, acestea nu se uită la B2C și marketplace, două cuvinte care pot pune pe fugă fondurile mari, dar pot atrage un angel dacă are experiență pe acea industrie.

Totusi, cele mai dorite companii de angels și de fonduri rămân cele de B2B. Piața companiilor business-to-client se bazează pe predicții și tendințe care pot fi foarte greu de estimat și controlat, pe când piața business-to-business are rădăcini mai puternice, oferind un mediu mai transparent și mai stabil. 

Altfel, la echipe slab dezvoltate, la echipe full-tech sau la echipe cărora le lipsește complet componenta de tehnologie in-house. O echipă echilibrată are și omul de business și omul de tech, cel puțin. 

Și, desigur, un angel spune NU și la chimia dintre el și fondatori, un atribut pur subiectiv și greu de controlat, dar, așa cum spunea Ilinca: ”trebuie să-mi facă plăcere să-ți răspund la telefon, la orice oră m-ai suna”. 

Să-și multiplice veniturile. Și aici vorbim de rate de multiplicare direct proporționale cu gradul de risc al acelui startup. Un angel urmărește o multiplicare de 10x veniturile băgate în acea companie. Componenta de timp este iarăși una importantă, o întrebare pe care o pot primi fondatorii fiind: în cât timp îmi pot lua acele 10x investiții din startup-ul vostru? 

75% dintre startup-urile fondate eșuează după 15 ani de activitate. Dacă ne uităm că un angel poate face un exit undeva la 5-10 ani după momentul investiției, deja vorbim de un risc mare ca acel startup să nu mai existe și investiția să fi fost daună completă. Mai mult, din investițiile unui angel, 2 din 10 startup-uri eșuează.

Deci atenția unui angel investor este clar ridicată în procesul de selecție. 

Bravva Angels are în prezent 300 de oameni înscriși pe platformă, dintre care 50 de membri activi. Primesc în jur de 50 de aplicații anual, se uită la 26 de pitch-uri, undeva la 2/lună.

După pitch, membrii comunității aleg dacă vor să investească în acel startup și, în funcție de tichet și de numărul de investitori, fie fac o investiție pe cont propriu, fie se grupează într-o firmă și oferă finanțare acelei companii. 

În prezent, Bravva Angels a mentorat 100 de startup-uri și are investiții finalizate în Charger, Zitamine, Profluo, Procesio, Vestinda, Spark School, Vents d’Est, Outdid, Vintello, Bright Spaces, Youni. Mai sunt câteva investiții în curs de finalizare, pe care Bravva le va anunța.

Pe lângă acestea, Bravva a avut investiții și în startup-ul Glow2Go care s-a închis, ceea ce a însemnat și pierderea investiției pentru angel investors care au investit în acea companie. 

Strategia de investiție trebuie să fie una de portofoliu, pe termen lung, pentru care returnul poate ajunge la 25% pe an. 

Dacă sunteți în căutare de angel investor, puteți să le dați un semn membrilor din Bravva. Dacă sunteți interesați să deveniți angel investor, parte dintr-un club, la fel, tot lor trebuie să le scrieți. 

Și, desigur, dacă mai aveți întrebări pe subiect, le puteți lăsa aici.